„De ce nu pot deveni mamă?“ Ce opţiuni de tratament are un cuplu infertil

Un cuplu din patru este afectat de infertilitate. 29 noiembrie este Ziua naţională de luptă împotriva infertilităţii. Medici specialişti în reproducerea umană asistată enumeră paşii pe care trebuie să-i urmeze cei care întâmpină dificultăţi în a deveni părinţi.

„De ce mi se întâmplă tocmai mie? De ce eu nu pot deveni mamă?“. Acestea sunt primele întrebări pe care le aud medicii de la pacienţii cu probleme de infertilitate.

Există o multitudine de factori care pot duce la infertilitate. Pe de o parte, este vorba de afecţiuni medicale precum: infecţiile vaginale, endometritele, patologia tubară  - trompe obstruate sau excluse chirurgical -, lipsa ovulaţiei, endometrioză, patologia masculină  - lipsa spermatozoizilor, număr redus de spermatozoizi, spermatozoizi cu mobilitate sau structură afectată -, pe de altă parte, sunt cauze legate de modul de viaţă, alimentaţie, stres, expunerea la radiaţii sau la o serie de substanţe toxice.

„Absenţa sarcinii după un an de viaţă sexuală regulată conduce la diagnosticul de infertilitate“, spune dr. Diana Cocei, medic primar obstetrică-ginecologie, embriolog senior la Columna Medical Center.

„Această perioadă variază însă în funcţie de vârsta femeii. Cu cât viitoarea mămică este mai  apropiată de vârsta de 37 de ani, cu atât mai repede ar trebui să se adreseze unui specialist în infertilitate. De multe ori, din păcate, cuplurile care se confruntă cu această problemă ajung la specialist destul de târziu, obosite deja de o serie de investigaţii inutile sau superficiale,  care nu numai că nu rezolvă problema, dar de multe ori scad drastic şansele de concepţie“, arată medicul.

Cum aflăm de ce

Pentru a descoperi care este natura dificultăţii cu care s-ar putea confrunta un cuplu care nu reuşeşte să conceapă un copil, de cele mai multe ori primul investigat este partenerul  - spermogramă, testarea fragmentării ADN- ului de la nivelul spermatozoizilor şi, eventual, alte analize specifice în cazul în care se depistează probleme.

Primele analize pe care le va avea de efectuat viitoarea mămică sunt cele ale culturilor de col şi testarea rezervei ovariene, urmând apoi monitorizarea ovulaţiei, testarea cavităţii uterine, a trompelor şi o serie întreagă de investigaţii adaptate fiecărui caz în parte.

De asemenea, medicii atrag atenţia că, odată ce înaintează în vârstă, şansele unei femei de a concepe pe cale naturală scad în mod semnificativ. „Stocul de ovocite al femeii este finit, pe când spermatogeneza este un proces continuu, nu există o limită. Teoretic, bărbaţii pot procrea la nesfârşit, ceea ce la femei nu este posibil“, spune dr. Cezara Bucur, medic primar obstetrică ginecologie, cu 17 ani experienţă în reproducerea asistată.

Ţinând cont de această „constrângere“ de vârstă, sfatul medicilor este să ne testăm potenţialul fertil prin analiza hormonului anti-mullerian  - AMH. Aceasta este o simplă analiză de sânge care ne ajută să punem în acord dorinţa de a deveni mamă cu disponibilitatea propriului nostru corp de a atinge acest obiectiv.

O problemă, mai multe soluţii

Specialiştii atrag atenţia că reproducerea umană asistată nu ar trebui privită ca o soluţie de ultim moment, ci ca o primă opţiune care poate scuti mulţi ani de tratamente costisitoare, unele dificile, traumatizante şi mai ales dezamăgitoare.

Una dintre procedurile folosite în cazul în care cuplul a decis să apeleze la RUA  - reproducerea umană asistată - este inseminarea intrauterină - „artificială“. 

„Este un proces care constă în introducerea spermei prelucrate în laborator de la donator sau partener, în cavitatea uterină, în perioada de maximă fertilitate a femeii, imediat, înainte sau în timpul ovulaţiei. Concentraţia spermatozoizilor este mult mai mare, pentru a creşte astfel şansele de a ajunge în trompele falopiene, în care se produce fertilizarea“, explică dr. Cocei. 

Această procedură este indicată în cazul infertilităţii idiopatice, tulburărilor de ovulaţie,  endometriozei sau folosirii spermei unui donator.

FIV-ul, cea mai utilizată tehnică

Cea mai cunoscută şi utilizată tehnică de reproducere asistată rămâne însă fertilizarea in vitro, care înseamnă obţinerea embrionilor în laborator, cultivarea lor în incubatoare un număr variabil de zile  - 2-6 zile- şi apoi transferul embrionului/embrionilor în uterul mamei.

„Indicaţiile fertilizări în vitro sunt mult mai complexe şi mai variate: patologia masculină de orice tip  - de la uşoară până la gravă/azoospermie -, patologia tubară, patologia ovariană, endometrioza, patologia de cauză necunoscută“, explică dr. Diana Cocei.

„Intrarea în programul propriu zis se face într-o anumită zi a ciclului menstrual, în funcţie de tipul de protocol stabilit de medicul curant. Urmează o perioadă de stimulare medicamentoasă, variabilă în funcţie de răspunsul pacientei şi apoi puncţia ovariană pentru recoltarea ovocitelor. În aceeaşi zi cu recoltarea ovocitelor are loc şi recoltarea spermei partenerului şi apoi fertilizarea în laborator  - standard, ICSI, pICSI, IMSI - a ovocitelor. Embrionii obţinuţi se cultivă un număr variabil de zile şi apoi are loc embriotransferul. Embrionii viabili în exces pot fi crioconservaţi la solicitarea cuplului, în vederea unui transfer ulterior. Uneori, din motive medicale  - depăşirea ferestrei de implant, risc de hiperstimulare - se crioconservă toţi embrionii viabili, urmând ca embriotransferul să aibă loc într-un ciclu ulterior, după pregătirea endometrului“, completează specialistul.

Metodă complementară fertilizării in vitro, injectarea intracitoplasmatică a spermatozoidului, presupune injectarea unui singur spermatozoid în citoplasma unui ovocit. Această variantă este indicată mai ales atunci când există factori care pot împiedica fertilizarea ovocitelor, în cazuri de infertilitate masculină severă, în care motilitatea spermatozoizilor sau cantitatea spermei sunt scăzute sau atunci când bărbatul a recurs la vasectomie şi a ales să-şi criogeneze spermatozoizii.

Ce garanţii de succes oferă fertilizarea in vitro

„În primul rând, eu cred că viitorii părinţi trebuie să fie informaţi, să ştie să facă pasul corect, să meargă la sigur! Şi am să vă dau exemplul nostru: în toată aventura aceasta cred că embriologul este cel mai important şi atunci ne-am interesat şi am aflat clinica cu cei mai buni embriologi. Apoi medicul ales trebuie să te înţeleagă, să-ţi recomande un tratament adecvat organismului tău şi să decidă momentul începerii lui. Pe de altă parte, ar trebui să simţi medicul aproape de tine şi să ai încredere totală în deciziile viitoare“, povesteşte o proaspătă mamă care a obţinut sarcina în urma unei fertilizări in vitro.

Specialiştii în reproducere umană asistată ne spun că pacienţii trebuie să fie conştienţi de faptul că fertilizarea in vitro nu garantează sarcina, astfel că, aproximativ 25% din cupluri nu vor obţine sarcina, indiferent de numărul de cicluri de tratament. Vestea bună este că probabilitatea de reuşită a procedurii poate fi estimată destul de precis de către medic şi, mai nou, chiar de către pacienţi, înainte de a demara tratamentul.

„Calculul cât mai corect al probabilităţii de a obţine sarcina în urma fertilizării in vitro este important, deoarece, evident, nu toate cuplurile au aceeaşi şansă de reuşită. Unele femei au premise foarte bune de a obţine sarcina într-un timp scurt  - cel mai probabil din primul ciclu de tratament, în timp ce altora   - spre exemplu cele cu vârstă maternă peste 40 de ani – li se vor atribui şanse modeste de sarcină, nu mai mari de 5-15% per ciclu“, precizează dr. Corina Manolea, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în tratamentul infertilităţii şi Reproducere Umană Asistată la clinica Columna Medical.

Patru sunt factorii esenţiali cu impact asupra rezultatului procedurii FIV: vârsta femeii, durata şi cauza infertilităţii, sarcinile anterioare. „Ţin să menţionez că vârsta reproductivă tânără rămâne un factor predictiv al succesului chiar şi în rândul femeilor tinere cu rezervă ovariană scăzută“, spune dr. Manolea.

„De asemenea, un timp lung scurs din momentul în care cuplul a renunţat la a se mai proteja  - peste 3-5 ani - este de multe ori un factor negativ. O infertilitate masculină extrem de severă reduce şansele cuplului de a obţine sarcina chiar şi prin FIV , similar felului în care vârsta maternă avansată reduce rata de succes. Nu în ultimul rând, o naştere anterioară obţinută prin FIV creşte şansele unei noi sarcini în urma procedurii, chiar mai mult decât o sarcină anterioară obţinută pe cale naturală“, completează medicul.

Modele de predicţie şi aplicaţii smartphone pentru estimarea reuşitei FIV

Graţie modelelor de predicţie clinică dezvoltate recent, medicii pot aprecia, de la început, indicaţia şi beneficiul fertilizării in vitro pentru fiecare caz în parte, cât de rapid poate fi aplicat tratamentul, câte cicluri de tratament vor fi necesare pentru a optimiza şansele cuplului respectiv de a avea un copil.

„În ultima vreme, modelele de predicţie au fost simplificate sub forma unor calculatoare de estimare a ratei de reuşită, acestea fiind foarte uşor de utilizat de către pacienţi şi disponibile chiar şi ca aplicaţii pentru smartphone. Acestea oferă o predicţie suficient de realistă a şanselor, bazându-se pe o analiză  personalizată  a caracteristicilor cuplului şi a tratamentului, dar nu înlocuiesc, în nici un caz, consultul şi consilierea unui medic specializat în tratamentul infertilităţii. Ele oferă cuplurilor doar un punct de plecare în explorarea şanselor de a obţine o sarcină prin FIV“, spune dr. Manolea.