De ce avem furnicături? Când e cazul să ne îngrijorăm

FOTO dailymail.co.uk

Multe reacţii şi răspunsuri ale organismului uman au la bază încă multe necunoscute în anumite procese. În cazul furnicăturilor, însă, explicaţiile sunt câte se poate de simple.

Senzaţia neplăcută de mici înţepături la nivelul mâinilor sau picioarelor, pe care o descriem adesea drept furnicătură, apare ca urmare a blocării circulaţiei sanguine.

Oxigenul este transportat prin tot corpul cu ajutorul celulelor roşii din sânge. În esenţă, sângele circulă în două largi şi continue circuite printr-o reţea de vase. Circuitul „drept“ duce sângele din partea dreaptă a inimii prin plămâni şi înapoi la inimă. Circuitul „stâng“ duce sângele de la inimă spre restul corpului şi înapoi la inimă. Apoi, există mai multe tipuri de vase de sânge: artere, capilare şi vene. Arterele transportă sângele dinspre inimă, bogat în oxigen. Ele se ramifică în artere mai mici, numite arteriole, care sunt conectate la capilare, în număr de peste un miliard.

Capilarele sunt vase foarte înguste, având lăţimea unei celule. În interiorul capilarelor, celulele roşii eliberează oxigenul, ce trece prin pereţii subţiri ai acestor vase în ţesutul înconjurător. Ţesuturile eliberează reziduuri, cum ar fi dioxidul de carbon, care trec prin capilare în sânge. Astfel după această aprovizionare a ţesuturilor, sângele se întoarce la inimă prin vene, pentru a relua circuitul.

În anumite situaţii, din cauza unor poziţii nefericite ale corpului, se produce o comprimare a unuia sau altuia dintre aceste vase, provocând o încetinire a fluxului sanguin.

Rafale de semnale contradictorii

Încetinirea fluxului de sânge este percepută de nervii senzitivi, iar apoi interpretată de creier. Pentru a preveni o scădere a aportului de oxigen în ţesuturi, sistemul nervos reacţionează. Acesta trimite un mesaj pentru a provoca senzaţie de amorţeală în zona în care s-a produs strangularea, pentru a sugera o schimbare a poziţiei corpului. Traficul sângelui este apoi reluat treptat. În acest răstimp, sistemul nervos, dezorientat, trimite semnale mixte în rafale, ceea ce duce la acea senzaţie de furnicătură.

În cele mai multe cazuri, manifestarea dispare la scurt timp reducerea presiunii locale, termenul medical pentru această situaţie purtând denumirea de parestezie.

Atenţie însă, dacă furnicăturile apar în mod frecvent şi capătă un caracter permenent, consultarea unui medic specialist devine obligatorie, deoare el pot fi semnul unei probleme mai grave. Paresteziile se regăsesc în siptomatologia mai multor sindroame, dar şi în dicopatii, spondiloză cervicală sau lombară, boală vasculară periferică, scleroză multiplă, crize hipertensive, dar şi hipotensive etc.