Cum pot fi deschise arterele îngustate sau blocate care hrănesc muşchiul inimii. Angioplastia coronariană percutană, pas cu pas

Cum pot fi deschise arterele îngustate
sau blocate care hrănesc muşchiul inimii. Angioplastia coronariană percutană,
pas cu pas

Desfundarea arterelor care alimentează inima se poate face prin proceduri minim invazive

Arterele îngustate, responsabile de hrănirea muşchiului inimii, pot fi lărgite sau deblocate printr-o procedură numită angioplastie coronariană percutană. Ce presupune aceasta.

Ştiri pe aceeaşi temă

Angioplastia coronariană percutană este o procedură care implică inserarea şi umflarea unui mic balon în zona afectată, pentru a ajuta la lărgirea lumenului arterei şi presupune, în majoritatea cazurilor, introducerea în arteră a unui dispozitiv metalic de mici dimensiuni, numit stent - asemănător unei armături metalice, cu scopul de a menţine artera deschisă şi de a reduce semnificativ riscurile ca aceasta să se înfunde din nou în viitor, explică dr. Florian Matei, medic cardiolog, cu competenţe în cardiologia intervenţională, la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica.

„Metoda a dovedit o reducere semnificativă a mortalităţii“

Cardiologul mai spune că procedura este folosită cu succes pentru ameliorarea simptomelor provocate de îngustarea arterelor, precum angina pectorală – durere caracteristică în piept - exprimată uneori atipic ca o dificultate în respiraţie, oboseală, palpitaţii, pierdere a conştienţei etc. „De asemenea, angioplastia este recomandată a fi utilizată de urgenţă în timpul unui infarct miocardic acut, fiind o metodă rapidă şi eficientă de deschidere a arterei responsabile de infarct, limitând astfel gradul de afectare a inimii. Atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, această metodă a dovedit o reducere semnificativă a mortalităţii de cauză cardiovasculară, o reducere a ratei de reinfarctizare şi a recurenţei ischemiei miocardice.“

Cea mai frecventă cauză a bolii cardiace ischemice o reprezintă ateroscleroza, un proces progresiv care se caracterizează prin acumularea, în timp, a unor depozite de grăsime în interiorul vaselor sangvine. „Dacă în fazele incipiente ale bolii pot fi suficiente schimbările în stilul de viaţă şi/sau medicamentaţie pentru a menţine sănătatea arterelor inimii, în fazele avansate, medicul v-ar putea recomanda efectuarea coronarografiei – ca metodă diagnostică şi, ulterior, angioplastia coronariană cu implantare de stent - ca metodă de tratament.“

Când este contraindicată angioplastia coronariană

„Există însă şi situaţii în care angioplastia coronariană nu este recomandată ca metodă de revascularizare miocardică de primă intenţie cum este cazul atunci când există o afectare foarte severă a tuturor celor trei ramuri arteriale principale ale inimii sau a trunchiului comun coronar stâng sau atunci când pacientul asociază şi alte afecţiuni cardiace  - boli semnificative ale valvelor inimii, anevrisme - care necesită o rezolvare simultană cu cea a arterelor. În aceste cazuri, se recomandă revascularizarea inimii prin chirurgie de bypass aorto-coronarian, care presupune ocolirea părţii blocate a arterei inimii cu ajutorul unui alt vas sănătos de sânge prelevat din altă zonă a corpului, ca, de exemplu, arterele mamare interne, arterele antebraţului, venele membrelor inferioare.

Pregătire înainte de intervenţie

Înainte de a programa un pacient pentru angioplastie, medicul va revizui istoricul medical al acestuia, inclusiv istoricul de alergii la substanţele şi medicamentele ce sunt utilizate în mod uzual la angiografie, va efectua o examinare fizică, precum şi câteva investigaţii paraclinice de bază, adaugă medicul cardiolog.

„În general, înaintea intrării în sala de intervenţie, pacientul este deja premedicat cu anumite substanţe care se administrează în mod uzual în cardiopatia ischemică, scopul fiind acela de a creşte şansele de însănătoşire a inimii atât înaintea intervenţiei, în timpul procedurii, cât şi pe termen lung după efectuarea angioplastiei coronariene pentru vindecarea corectă şi favorabilă a zonei de vas reparate şi prevenirea îmbolnăvirii în timp şi a altor vase de sânge.“

Combinarea acestor metode terapeutice – medicamentoase şi intervenţionale – alături de asigurarea unui stil de viaţă sănătos au dovedit, în timp, o reducere semnificativă a mortalităţii de cauză cardiovasculară, a evenimentelor cardiovasculare non-fatale, a ratei de reinternare, insistă medicul cardiolog.

Intervenţia propriu-zisă este efectuată de către un medic cardiolog intervenţionist, împreună cu o echipă medicală specializată în afecţiuni cardiovasculare.

„Pentru a determina dacă angioplastia este sau nu cea mai potrivită metodă de intervenţie, se va efectua, iniţial, un test-diagnostic numit angiografie coronariană sau coronarografie. Acesta va ajuta medicul să vadă dacă o arteră este îngustată sau blocată integral.“

Coronarografia este, de asemenea, o metodă invazivă ce implică, iniţial, asşezarea pacientului pe masa angiografului în poziţia întins pe spate, igienizarea zonei de puncţie cu soluţie antiseptică, injectarea locală de anestezic  - de obicei Xilină - pentru amorţirea zonei. „Nu este necesară anestezia generală, pacientul fiind conştient pe tot parcursul intervenţiei. Apoi se trece la puncţionarea uneia dintre arterele periferice de calibru mare sau mediu. De exemplu, artera femurală, brahială, radială sau ulnară, prin plasarea unui cateter de acces arterial şi astfel asigurarea abordului vascular.“

Ulterior, se utilizează cateterul de diagnostic - asemănător unui furtun subţire cu o compozitie specială – cu care se avansează până în aorta toracică la originea arterelor coronare. „Următorul pas îl reprezintă injectarea prin cateterele de mai sus a substanţei iodate de contrast la nivelul arterelor examinate. Pe măsură ce respectiva substanţă umple arterele, acestea se opacifiază şi devin vizibile pe monitorul medicului, putându-se astfel determina dacă acestea sunt îngustate sau blocate.“

Cum decurge procedura propriu-zisă de angioplastie coronariană

„După efectuarea procedurii de diagnostic coronarografic şi în funcţie de rezultatul acesteia, se poate continua, pe loc, deci în acelaşi timp operator, cu procedura de angioplastie coronariană. În acest caz, se utilizează de cele mai multe ori abordul vascular obţinut cu ocazia coronarografiei premergătoare şi se utilizează suplimentar aceeaşi substanţă de contrast pentru ghidarea corectă a procedurii.“

Cu ajutorul unui cateter-ghid - asemănător ca aspect cu cateterul de diagnostic, dar cu o structură adaptată intervenţiei, se înaintează în aortă până la originea arterei coronare bolnave. „Aici, prin interiorul cateterului-ghid, se traversează cu un ghid metalic extrem de subţire – de grosimea unui fir de păr – până în artera bolnavă, trecând de zona de îngustare sau ocluzie şi ajungând în distalitatea vasului.“

Utilizând drept cale de rulare, ghidul metalic menţionat mai sus se poate folosi iniţial un balon de mici dimensiuni, ce va fi umflat în zona bolnavă a vasului, în vederea lărgirii pereţilor arterei, apoi balonul este dezumflat şi înlăturat, adaugă medicul cardiolog.

„Dacă se descoperă mai multe zone blocate, procedura poate fi repetată pentru fiecare blocaj în parte. Dat fiind faptul că umflarea balonului întrerupe, temporar şi complet, fluxul de sânge către o parte a inimii, deseori, pacientul poate simţi dureri în zona pieptului –  aceste manevre sunt însoţite, în general, de informări verbale prealabile din partea medicului, pentru a nu lua prin surprindere pacientul şi pentru a-l calma.“

În marea majoritate a cazurilor, procedura continuă cu implantarea unui stent de dimensiuni adaptate vasului şi care acoperă integral zona bolnava a acestuia. „Înainte de implantare, stentul este extrem de strâns mulat pe un balon propriu şi livrat în vas, în zona stenotică prin intermediul ghidului metalic sub ghidaj asigurat cu substanţa de contrast. Implantarea se face prin umflarea balonului stentului care va determina structura metalică în reţea a stentului să se deschidă larg şi să susţină pereţii arterei în zona anterior bolnavă, readucând lumenul vasului la calibrul cât mai apropiat de cel normal. Suplimentar stentul are şi rolul de a asigura o vindecare corectă a arterei coronare şi de a preveni reîngustarea vasului în viitor.“

„La final, se verifică rezultatul procedurii printr-o ultimă injectare de contrast, pentru a determina dacă fluxul de sânge a fost integral restabilit şi dacă structura metalică a stentului este corect expandată şi poziţionată în vas.“

Întreaga procedură poate dura chiar şi câteva ore, în funcţie de dificultatea intervenţiei şi de numărul zonelor blocate şi a numărului de stenturi necesare a fi implantate, mai sune medicul cardiolog.

„Pe lângă medicamente preprocedurale, în timpul intervenţiei se vor administra, de asemenea, şi medicamente anticoagulante.“

Problemele cardiace ale pacientului nu dispar complet

Angioplastia coronariană măreşte semnificativ fluxul de sânge prin artera afectată, însă acest lucru nu înseamnă că problemele cardiace ale pacientului au dispărut complet, mai ales dacă prezentarea iniţială a fost în contextul unui infarct acut, atrage atenţia medicul cardiolog.

„Pot exista atât complicaţii procedurale importante – locale sau sistemice -  dar şi complicaţii şi o evoluţie nefavorabilă a bolii, în ciuda rezolvării angiografice cu succes a bolii. Din fericire, comparate cu riscurile afecţiunii, coronarografia dar şi angioplastia coronariană sunt proceduri sigure, cu o rată mică de complicaţii, din care majoritatea sunt minore, iar beneficiile nete legate de îmbunătăţirea prognosticului bolii au fost probate clar în cele peste trei decenii de când au fost introduse şi permanent îmbunătăţite în timp.“

Rezultatul procedurii depinde în mare măsură de corectitudinea şi seriozitatea cu care pacientul va respecta în timp sfaturile cu privire la stilul de viaţă, precum şi de urmarea riguroasă a tratamentului prescris de către medic, atrage atenţia specialistul.

„În funcţie de gravitatea iniţiala a bolii şi de evoluţia ulterioară a pacientulului i se va recomanda un program personalizat de controale periodice. Dacă simptomele anterioare revin, trebuie imediat anunţat medicul curant sau prezentarea la cea mai apropiată unitate spitalicească disponibilă“, conchide cardiologul.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: