Ce trebuie să ştii despre pancreatita acută

Potrivit medicilor, pancreatita acută este o afecţiune dificil de diagnosticat şi de tratat, însă uşor de prevenit.

Pancreasul este situat în partea superioară a abdomenului. Rolul său este, pe de o parte, să secrete insulină, iar pe de altă parte, să elibereze enzime necesare digestiei. În mod normal, aceste enzime trebuie să fie inactive până când ajung în stomac. Însă atunci când bila nu funcţionează la parametri normali, acestea se activează înainte de a ajunge în stomac şi încep să digere ţesutul pancreatic.

Prin urmare, pancreasul intră într-un proces de degradare. În peste 80 la sută din cazuri, pancreatita acută apare pe fondul afecţiunilor biliare. De aceea, atunci când o persoană este diagnosticată, de exemplu, cu litiază biliară (pietre la vezica biliară) se recomandă tratamentul chirurgical pentru a îndepărta pietrele. În caz contrar, litiaza biliară degenerează, în timp, în pancreatită acută.

Alcoolul, factor favorizant

Pancreatita acută mai poate surveni și pe fondul consumului excesiv de alcool şi de alimente bogate în grăsimi. Dacă tratamentul se aplică precoce, în 80% din cazuri pancreatita acută evoluează favorabil. Însă în 20% din cazuri boala are o evoluţie severă, degenerând în pancreatită necrotico-hemoragică, şi duce, inevitabil, la deces.

Semnalul de alarmă: durerea ascuţită

În general, simptomele care anunţă prezenţa bolii sunt nespecifice şi pot fi confundate cu manifestările altor afecţiuni. Prin urmare, multe persoane ajung foarte târziu la medic. Primul semn de boală este durerea ascuţită care se localizează în abdomenul superior, dar, în același timp, iradiază în spate. De asemenea, durerea mai poate fi însoţită de crampe abdominale, greţuri, vărsături şi de febră. Totodată, în unele situaţii, tranzitul intestinal devine lent şi apare frecvent balonarea.

Condiţie: Recunoaşterea la timp a formelor severe de boală asigură succesul tratamentului.

Nivelul ridicat al enzimelor, un indiciu

Pancreatita acută are o evoluţie rapidă, iar pentru a evita complicațiile trebuie diagnosticată de la primele simptome. Cel mai elocvent test de depistare a bolii constă în măsurarea nivelului amilazei şi lipazei din sânge, două enzime pe care pancreasul le secretă. Studiile arată că numai în primele 24 de ore de la debutul bolii nivelul amilazei se menține ridicat. După trei zile însă, doar 50% din bolnavi mai înregistrează un nivel ridicat al acestei enzime.

Dacă nivelul amilazei suferă fluctuaţii, în ceea ce priveşte lipaza, nivelul ei este constant ridicat, fiind astfel singurul indicator clar al bolii în orice moment al evoluţiei ei. La fel de importante sunt şi explorările imagistice (ecografia abdominală şi tomografia computerizată). Acestea evidenţiază prezența calculilor biliari, însă nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului.

Cum se tratează corect

Stabilirea precoce a diagnosticului este un factor important în administrarea corectă a tratamentului. Bolnavul va fi internat în spital şi, în primă instanţă, i se vor administra analgezice pentru calmarea durerii. Metodele de tratament folosite sunt sfincterotomia endoscopică (introducerea unui tub în stomac), realizată în pancreatita biliară, şi colecistectomia cu drenaj al căii biliare principale (curăţarea bilei).

De asemenea, se va mai realiza controlul secreţiei enzimelor pancreatice şi antibioprofilaxia, pentru a preveni infectarea. Studiile au arătat că prin administrarea tratamentului în primele 24 de ore de la internare rata mortalităţii scade la o pătrime.

În ciuda progreselor terapeutice, mortalitatea rămâne în continuare ridicată: 40% din cazurile depistate.

Specialistul nostru
Dr. Marian Zota
gastroenterolog competenţe în ecografie

Statistic, este dificil de apreciat câte cazuri de pancreatită acută există cu adevărat, deoarece cazurile uşoare sau moderate pot să nu fie identificate niciodată. Anual, incidenţa este de aproximativ 10-30 de cazuri la 100.000 de locuitori.

În ultimii ani, modul de viaţă al oamenilor s-a schimbat, apărând categorii cu risc major de pancreatită. Astfel, alcoolismul s-a accentuat, iar litiaza biliară (a colecistului şi căilor biliare) este şi ea în floare din cauza obiceiurilor alimentare din ce în ce mai nesănătoase, cu diete bogate în grăsimi şi în zaharuri şi din cauza creşterii numărului cazurilor de boli care favorizează litiaza (de exemplu, ciroza sau diabetul).

Statistic, alcoolismul îşi adjudecă un procent de 40 la sută din pancreatite, vizaţi fiind cei care consumă cantităţi mari de alcool, în principal tărie, şi, pe deasupra, consumă alimente bogate în grăsimi saturate. În mod paradoxal, pancreatitele cronice alcoolice, deşi sunt dureroase, cunosc rar forme acute. Boala poate apărea şi din cauze metabolice, mai exact atunci când nivelul trigliceridelor creşte la peste 1.000 mg/dl.