Care sunt semnele de pe piele care ar trebui să ne îngrijoreze? Aflaţi la Adevărul Live

Care sunt semnele de pe piele care ar trebui să ne îngrijoreze? 

Cancerul de piele este mai răspândit decât cred cei mai mulţi dintre noi. Melanomul malign este cea mai gravă formă, dar şi cel mai rar întâlnită. Există, însă, mai multe tipuri de leziuni ale pielii expuse la soare care pot semnala prezenţa unei forme de cancer cutanat. Medicul dermatolog Lucian Russu ne spune, la Adevărul Live, când este cazul să ne investigăm problemele pielii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cancerul de piele, în diversele sale forme, este cel mai frecvent cancer al omului. O treime dintre toate cancerele diagnosticate în lume sunt cancere ale pielii. În Europa şi în SUA, incidenţa cancerului de piele a crescut de circa patru ori în ultimii 30 de ani. În prezent, se estimează că 1 din 5 persoane va avea cancer de piele.

Melanomul este cel mai periculos tip de cancer de piele, fiind  responsabil de 75% din decesele cauzate de cancerele de piele. Ca frecvenţă, melanomul se află pe locul 5 dintre toate cancerele la bărbaţi şi pe locul 6 la femei. Melanomul este cel mai frecvent cancer la tinerii între 25 şi 29 de ani. Daca melanomul este descoperit si tratat devreme, supravieţuirea după 5 ani este de peste 95%, adică aceeaşi ca la persoanele fără melanom. Dacă melanomul este descoperit după ce a metastazat, rata de supravieţuire după 5 ani este de aproximativ 15%.

Despre toate acestea, dar şi despre cum putem preveni cancerul de piele, în orice formă a sa, despre investigaţia care ne salvează viaţa şi despre principalele greşeli pe care le facem în ceea ce priveşte protecţia solară, ne vorbeşte, la Adevărul Live, dr. Lucian Russu, medic primar dermatolog la Bioderm şi Bio-Medica.

Melanomul, cea mai agresivă formă de cancer de piele

Cancerul de piele e normal să fie cea mai răspândită formă de cancer pentru că, totuşi, pielea e cel mai mare organ al omului. Avem suprafaţa, avem factorii interni, avem factorii externi, şi incidenţa - şi pentru faptul că poate fi detectat mai repede, faptul că presa prezintă continuu subiectul ceea ce îi face pe oameni să fie mai alerţi la schimbări . Acum câţiva ani de zile oamenii nu vedeau schimbarea.

Există mult mai mult interes acum al oamenilor pentru pielea lor. Zilele trecute am avut circa 20 de pacienţi care au venit şi mi-au spus: vreau să fiu văzut înainte de a merge la plajă. Şi am rămas chiar surprins. Am întrebat de ce nu s-a întâmplat acest lucru şi acum câţiva ani şi mi s-a răspuns: pentru că nu ştiam. Această muncă de informare are o responsabilitate enormă.

Pacienţii vin şi vorbesc academic despre formă, culoare, margini. Am rămas surprins că o pacientă, o doamnă peste 70 de ani mi-a spus: domnule doctor, nu-mi place marginea cum arată.

În ultima perioadă medicii de familie trimit în număr mare pacienţii la controale, fapt care este de bun augur. Noi am deschis un spital privat – Bioderm în Ilfov - şi medicii de familie profită. Trimit pacienţi cu modificări de structură, de formă de conţinut ale aluniţelor, pacienţi foarte bine orientaţi.

Dermatoscopia digitală ar trebui să fie în acest moment o analiză curentă, dar în multe clinici nu este. Un motiv este preţul prohibitiv al echipamentelor. Fiecare medic de familie ar trebui să aibă un dermatoscop digital. Ultimul pe care noi l-am avut a avut o capacitate de mărire de 140-160 de ori. Este ca un microscop pus pe piele care detectează la nivel celular. Practic, noi putem să vedem celule, vascularizaţie care ne conduc către întărirea unei suspiciuni. Pentru că, în continuare diagnosticul se pune în urma examenului de anatomie patologică.

Aceasta înseamnă că noi decupăm zona respectivă şi nu ne referim doar la melanom, ci şi la suspiciuni de cancer bazocelular, spinocelular –adică diferite tipuri de cancer, cu diferite tipuri de celule şi cu diferite tipuri de localizări.

În general, cancerul spinocelular este pe mucoasă. Dermatoscopia permite vizualizarea spaţiului, a amplasamentului şi a faptului dacă intervenim sau nu. Ne-a redus numărul de excizii. Dermatoscopia este o investigaţie deloc invazivă, dar ne poate salva viaţa.

Care sunt acele leziuni care ne pot pune pe gânduri?

Nu prea ştim de ce apare melanomul. Bănuim. Factorul genetic, radiaţiile, ultravioletele incriminate în proporţie de 90% sunt toţi factori declanşatori. Şi totşi, mecanismul intrinsec nu este pe deplin cunoscut.

Semnele premergătoare melanomului sunt foarte simple: pe pielea noastră apare o formaţiune. Că e puternic pigmentată, că este ulcerativă – în sensul că a început să se înroşească, a început să sângereze – orice suspiciune trebuie investigată de un medic. De familie sau dermatolog. Indiferent de vârstă.

Acest aspect este foarte important. Până acum câţiva ani, nu ne uitam la tinerii sub 20 de ani decât ca screening. În momentul de faţă avem copii de 7 ani – 8 ani cu excizie de nevi displazici, deci cu suspiciune de transformare. Baremul de vârstă s-a prăbuşit efectiv. Nu există dicriminări de vârstă, de sex, sigur culoarea albă este cea care ne invită la probleme. Este vorba despre lipsa pigmentului şi, din punctul meu de vedere, organismul încearcă să facă pigment ca să se protejeze. Şi undeva se face o schimbare care duce la această transformare nocivă.

Mituri despre aluniţe

Sunt semne premergătoare care, din păcate, nu dor. Apoi, sunt miturile care trebuie spulberate.

Unul din mituri este: o am din naştere. Deci ai avut timp să o traumatizezi mai mult, să o expui mai mult la soare.

Un alt mit este: nu e bine să umblăm la ea. Dar, dacă umblăm prea târziu, e prea târziu. Deşi mulţi cred că scoţi aluniţa, mori, eu spun: o scoţi târziu – mori. Dacă o scoţi la timp şi corect, nu există nicio urmare. Dacă tratamentul este corect nu există niciun risc, chiar şi la cele care s-au transformat în cancere. Am pacienţi de 15 ani cu melanom care îşi continuă viaţa. dar, au venit la timp, iar cancerul era in situ. Nu apucase să disemineze, să transmită celule sau să facă metastaze.

Exciziile se pot face prin radiofrecvenţă sau electrocauter. Sau prin chirurgie clasică. Sau cu ajutorul laserului.

Melanomul este cel mai agresiv tip de cancer de piele. Descoprit la vreme şansele de reuşită a tratamentului e de 100%.

Caz concret: o alunită superpigmentată într-o zonă în care pacientul de cele mai multe ori nu s-a gândit că este. Se face dermatoscopie şi se obţin câteva informaţii foarte importante: în primul rând scorul pe care îl face computerul şi care ne arată că avem un scor înalt de risc mare. Computerul face asta analizând marginile, pigmentul, aria, iregularităţile.

În urma acestui scor şi a examenului clinic medicul hotărăşte că e o tumoră cu risc mare pe care vrem să o excizăm. Operaţia durează 20 de minute. Se face o extirpare şi presupunem că este vorba de melanom. Adevărul îl aflăm în momentul în care vine rezultatul anatomopatologic. Atunci văm şti ce grad de invadare are, ce fel de celule.

Urmează examenul de imunohistochimie – de confirmare. Îl cer şi medicul anatomopatolog şi medicul dermatolog. Acesta furnizează informaţii în plus, alături de confirmare.

Eu prefer o excizie ceva mai mare pentru a avea siguranţa că absolut toată zona e scoasă. Se fac ganglionii santinelă pentru a şti dacă au plecat metastazele. Oncologul în cancerul de piele preia controlul situaţiei.

Ce sunt keratozele actinice, decolorările pielii care devin scuamoase, aspre?

Atunci când vin la noi pacienţi avem tendinţa să ne uităm pe spate, pentru că acolo pacienţii nu se uită. Iar pe spate noi vedem arsurile din copilărie. Şi ne dăm seama cât de expus a fost la soare. Oamenii vin cu arsuri din copilărie şi în urma acestor arsuri apar aceste keratoze actinice. Care sunt precursori de malignizare. Iniţial, ele sunt nişte pete maro, după care se transformă în nişte cruste. Şi transformarea lor poate să ducă în ultimă fază la malignitate. Aceste leratoze sunt supravegheate dermatoscopic.

Dermatoscopia permite suprapunerea leziunilor. Computerul poate detecta unde s-a modificat aluniţa. Aceste informaţii sunt foarte importante.

Keratozele apar frecvent pe faţă, pe mâini, pe spate, pe zonele cele mai expuse.

Ultarvioletele de tip A sunt mai profunde penetrează şi geamurile maşinii, chiar şi pe cele ale clădirilor cu pereţi cortină.

Soarele nu este însă numai nociv. Trebuie să avem şi expunere solară. Ultimele informaţii de specialitate din SUA este recomandarea ca, dimineaţă, măcar 5-7 minute, expunerea să o facem fără protecţie solară.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările