Dr. Roxana Bumbăcea: „Cei cu urticarie pot afla că suferă de hepatită B sau C“

Dr. Roxana Bumbăcea: „Cei cu urticarie pot afla că suferă de hepatită B sau C“ 

Bubiţe roşii şi umflate, mâncărime şi, uneori, umflături în straturile profunde ale pielii - acestea sunt manifestările care le tulbură viaţa întreagă celor care suferă de urticarie spontană cronică. Medicul Roxana Bumbăcea a fost la Adevărul Live să explice particularităţile bolii şi cum o putem recunoaşte.

Ştiri pe aceeaşi temă

Urticaria poate afecta oamenii indiferent de vârstă sau de sex, dar s-a constatat că adesea sunt diagnosticate persoanele cu vârste între 20 şi 40 de ani, în cea mai mare parte femei, deoarece acestea au un risc de două ori mai crescut de îmbolnăvire decât bărbaţii.

„Am urticarie cronică autoimună severă şi cu angioedem. Boala mi-a debutat brusc, într-o seară de noiembrie, moment din care viaţa mea nu a mai fost la fel. Au trecut 11 luni de când am urticarie zilnic şi de când mă lupt cu mine însămi pentru a nu ceda psihic. Dincolo de frisoane, senzaţia de arsură a pielii, mâncărimile ochilor şi inflamaţia care însoţesc atacurile, sunt chinuită de mâncărimi ale pielii pe care nimic nu le poate opri. A nu mă scarpina (scărpinatul contribuie la extinderea inflamaţiei) a devenit pentru mine un act de voinţă care-mi macină energia zilnic. De când am urticarie, nu mai sunt aceeaşi persoană. Am renunţat, odată cu apariţia afecţiunii, la micile plăceri (plăceri culinare, proiecte, hobby-uri, băi fierbinţi), dar şi la visurile mari (acela de a face un al doilea copil)“, mărturiseşte Camelia, o pacientă din Baia Mare, cu urticarie cronică.

Medicul Roxana Bumbăcea, vicepreşedintele Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică ne-a lămurit, la Adevărul Live, ce este urticaria, cum o recunoaştem şi cât de importante sunt diagnosticarea şi tratamentul corect. 

”Urticaria este o afecţiune uşor de recunoscut, acută scurtă, poate să apara la orice persoană. Nu este o problemă de sănătate. Forma bolii care persistă mai mult de şase săptămâni este, în schimb, o astfel de problemă. Este urticaria cronică. Manisfetările urticarie sunt aceleaşi, diferă doar persistenţa. La copii, spectaculozitatea este mai mare, pentru că părinţii se alertează mai mult. Totuşi e important de spus că adulţii fac mai des forme cronice ale bolii. La copii, acestea se manifestă mai rar”, a explicat dr. Bumbăcea.

Incidenţa urticariei cronice este 1% din populaţie. Medicul lucrează cu ceea ce vede. Urticaria este fugace, adică dispare. Pacienţii au de multe ori nenorocul de a ajunge la medic atunci când erupţia dispare. De multe ori, ei vin cu poze. Prin scărpinat pot fi generate noi leziuni şi atunci situaţia se agravează. Percepţia pacientului este foarte diferită de la o persoană la alta. 

Cât de greu e de diagnosticată boala?

Diagnosticul de urticare este poate cel mai simplu diagnostic medical. Este uşor de recunoscut. E singura boala cutanată în care leziunea este atât de tranzitorie. E uşor de diagnosticat şi greu de confundat. Ceea ce e greu de făcut, este stabilirea tipului de urticare, de care depinde prescrierea tratamentului adecvat. 

Care sunt cauzele?

E greu de făcut un ABCD. De cele mai multe cazuri, în formele acute, sunt implicaţi factorii alimentari şi medicamentoşi. Din cauza aditivării alimentaţiei, acum avem mai multe cazuri de urticarie decât în trecut. În formele cronice, este hazardant să supui pacienţii unor diete resctrictive, deoarece pot fi provocate carenţe. Regula de bază e să avem o alimentaţie cât mai naturală şi echilibrată.

Pacienţii atopici pot face forme de urticare mai zgomotoase, mai severe, dar asta nu înseamnă că se fac urticare mai des decât ceilalţi.

De cele mai multe ori, urticariile cronice se pot asocia cu alte afecţiuni. De multe ori, bolile endocrinologice, hepatice, afecţiunile autodimune, cum este lupusul sau vasculitele, pot face acest tip de urticarie. Prin invetigaţiile făcute în cazul urticariei, putem descoperi una dintre aceste afeţiuni, mult mai grave. Psoriazisul nu face parte din spectrul acestora. Este o afecţiune separată.

Stresul este un element greu cuantificabil, de aceea nu putem afirma cu certititudine că stresul este cel care provoacă urticaria este hazardant.

Pacienţii cu urticarie cronică trebuie să fie foarte atenţi cu administrarea antiinflamatoarele nesteroidiene, deoarece pot agrava simptomele. De acea, e foarte important ca ei să ia medicaţie la indicaţie. 

Care sunt zonele unde apar bubiţele?

Nu există localizări predilecte ale erupţiei. Angioedemul, adică umflăturile, apar mai des în zona unde e mai mult ţesut conjunctiv. De asemenea, ele pot apărea şi la nivelul glotei, ceea ce poate cauza sufocarea pacientului.

Urticaria şi alegiile

Urticariile sunt asimilate alergiilor. În realitate, doar o mică parte dintre urticarii justifică această alăturare. 

Cum se tratează

Există o paletă foarte largă de tratamente antihistaminice. Acum cele de generaţia nouă nu au îngrădiri. Se pot creşte dozele, fără riscuri. Se administrează zilnic, atât timp cât durează boala. Important este că ele nu au efecte neplăcute, aşa cum aveau antihistaminicele sedative. De asemenea, printre resursele terapeutice sunt şi medicamentele biologice, care pot ajuta pacienţii foarte severi.

”Urticaria cronică este o boală rebelă, nu prea ascultă. De aceea, rolul medicului e să-i explice pacientului cu ce are de-a face. Tratamentele pot opri urticaria, dar după aceea trebuie avut în vedere faptul că ea poate să reapară după un anumit interval de timp”, a precizat dr. Roxana Bumbăcea. 

Mituri legate de urticarie

E veşnica ideea dacă e boală transmisibilă. Legătura cu soarele este o altă discuţie. De fapt, şi soarele, şi frigul pot cauza urticaria sau pot agrava o urticarie de altă cauză. E rolul medicului de a stabili cauzalitatea.

Mă deranjează că vii la medic ”încărcat” cu diverse informaţii preluate de pe internet. De multe ori trebuie să dezvăţ pacienţii şi să le demontez miturile. Cele mai frecvente probleme sunt:

  • Restricţie alimentară execesivă: se scot proteinele în totalitate
  • Se scot medicamente importante
  • Se folosesc tratamente homeopate
  • De exemplu, se foloseşte excesiv propolisul
  • Se pun tot soiul de alifii

 

Ce alimente trebuie evitate?

”Cap de serie sunt fructele de mare, anumite tipuri de peşte, cel congelat în special, alunele, arahidele, nucile, kiwi, avocado. Constat cu stupoare că acestea sunt folosite în alimentaţia copiilor. Alimentele de bază nu au aport alergen”, a conchis medicul alergolog. 


Medicul Roxana Bumbăcea (dreapta), în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările