Avem puţini specialişti care tratează infarctul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aproximativ o mie de pacienţi cu infarct miocardic acut ar putea fi salvaţi anual cu ajutorul unor metode minim invazive. Specialitatea situată între cardiologie şi chirurgie cardiacă duce lipsă de medici şi de dotări. Un program-pilot recent aprobat ar putea schimba această situaţie.

Cardiologia intervenţională permite realizarea de dilatări şi de reparări ale vaselor cardiace, cu sau fără montare de stent, numite angioplastii, precum şi corectarea defectelor de sept atrial sau ventricular înnăscute.

Toate aceste intervenţii se fac prin intermediul unui cateter introdus prin arterele piciorului sau mâinii, fără să necesite deschiderea toracelui sau oprirea cordului, astfel că suferinţa pacientului este minimă. Manevrele sunt realizate de medici cardiologi supraspecializaţi în domeniul intervenţional.

30 de intervenţionişti în toată ţara

Cateterismul cardiac, angioplastia şi montarea de stent reprezintă, potrivit ghidurilor europene şi americane, tratamentul de urgenţă în caz de infarct miocardic acut.

„În România, acest protocol se aplică într-un număr foarte mic de cazuri. Motivele sunt slaba dotare a spitalelor pentru acest tip de intervenţii şi numărul mic de cardiologi intervenţionişti - 30 în toată ţara", menţionează medicul Dan Deleanu, cardiolog intervenţionist şi preşedintele Societăţii Române de Cardiologie (SRC). 

Din aceste motive, în România, mortalitatea intraspitalicească provocată de infarctul miocardic acut este de 12-13 la sută, cifră care ne situează pe primele poziţii în Europa.

La această oră, majoritatea pacienţilor ajunşi în serviciile de urgenţă cu această problemă sunt trataţi doar medicamentos, cu sau fără trombolitice, adică substanţe care descompun trombul de sânge ce astupă vasul.

Program pentru tratarea infarctului

Societatea Română de Cardiologie a iniţiat un program pilot privind tratamentul de urgenţă al infarctului, cu începere din lunile iunie-iulie. Este vorba de un protocol realizat împreună cu Ministerul Sănătăţii, care oferă şi finanţare, prin care majoritatea pacienţilor cu infarct vor putea fi trataţi de urgenţă prin angioplastie.

„Programul va include spitale din Bucureşti, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara şi va asigura o arondare de 100-150 km în jurul acestor oraşe, pentru că intervenţia are randament maxim dacă pacientul ajunge în sala de cateterism în cel mult două ore de la momentul infarctului", explică medicul Dan Deleanu.

„Anumite spitale din Bucureşti vor asigura, cu schimbul, gardă non-stop pentru aceste cazuri, iar serviciile de Salvare vor fi informate către care spital se pot îndrepta atunci când este nevoie de o astfel de intervenţie", completează preşedintele SRC. 

Cum se intervine pe cord

Angioplastia constă în introducerea prin artera piciorului sau, mai rar, prin cea a mâinii, a unui cateter în care există un fir prevăzut la capăt cu un balonaş.

Odată ajuns în artera coronară, la locul obstacolului care a produs infarctul, acesta este umflat pentru a lărgi vasul. Uneori, balonaşul este îmbrăcat într-un stent, adică o plasă de oţel inoxidabil special care, la expandare, rămâne fixată pe pereţii vasului, menţinându-l deschis.

Stenturile pot fi simple sau farmacologic active, acestea din urmă fiind impregnate cu o substanţă ce previne reacţia inflamatorie. Această reacţie poate surveni la circa 20 la sută din persoanele cărora li se montează stent şi poate duce la restenozarea vasului prin creşterea de ţesut în jurul plasei metalice.

Specializare

Programul iniţiat de Societatea Română de Cardiologie şi de Ministerul Sănătăţii urmăreşte şi creşterea numărului de specialişti în domeniul cardiologiei intervenţionale. Un astfel de training durează doi ani.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite