Terapiile alternative: cât de important este să îi spui pediatrului care sunt „leacurile“ pe care i le administrezi copilului?

Este puţin probabil ca un pediatru să întrebe dacă micul său pacient are parte de tratamente naturiste ori de terapii alternative precum acupunctura. Cu toate acestea, mulţi copii recurg acum la medicina alternativă, motiv pentru care medicii ar trebui să îi întrebe despre aceste tratamente, iar părinţii ar trebui să răspundă, pentru a fi evitată o posibilă interacţiune nocivă cu tratamentul convenţional.

Un studiu publicat în jurnalul de medicină „Pediatrics“ a descoperit că utilizarea concomitentă a celor două tipuri de tratamente este des întâlnită la copii, mai ales la cei care au fost diagnosticaţi cu o afecţiune cronică precum astmul, scrie „Time“.

În cadrul analizei, cercetătorii au întrebat 926 de părinţi canadieni de la două spitale pentru copii despre utilizarea acestor două tratamente în acelaşi timp. 50%  dintre aceştia au spus că au oferit copiilor şi tratamente alternative, concomitent cu tratamentul prescris de medic,  10% au încercat terapiile alternative înainte de a se îndrepta către cele convenţionale, în timp ce 5% au folosit doar medicina alternativă, fără a încerca un alt tratament. Cu toate acestea, mulţi părinţi au omis să le spună pediatrilor de combinaţiile făcute, ceea ce creşte posibilitatea unor interacţiuni periculoase.

Cele mai utilizate astfel de terapii includ masajul, aromoterapia, în timp ce produsele cele mai populare menite să trateze o gamă variată de boli - începând de la cancer şi astm şi până la sindromul colonului iritabil - erau vitaminele şi mineralele, remediile naturiste şi produsele homeopate.

„Chiar dacă ne uităm la populaţia generală sau la spitalele de copii, se pare că medicina complementară este extrem de folosită“, spune medicul Sunita Vohra, conducător al studiului şi pediatru.

În Statele Unite, un sondaj recent a descoperit că unul din nouă copii a folosit terapii alternative pentru a trata o afecţiune medicală. Vohra spune că  încrederea părinţilor în astfel de soluţii reprezintă factorul principal care se află în spatele folosirii lor în rândul copiilor, de vreme ce părinţii doresc să nu îi lipsească pe cei mici de nicio posibilitate de a se însănătoşi.

Cu toate acestea, fenomenul fiind atât de răspândit, Sunita spune că e timpul ca pediatrii să discute mai mult cu părinţii referitor la eficacitatea şi siguranţa acestor terapii. „Având în vedere rata de utilizare, ne-ar plăcea să îi încurajăm pe toţi cei din domeniul sănătăţii să pună întrebări cu privire la terapiiile complementare şi îi încurajăm şi pe părinţi să vorbească“, spune Vohra.

„În multe cazuri, părinţii nu vorbesc despre asta, deoarece au impresia că medicii nu îi vor sprijini, dar este mult mai bine să existe o discuţie deschisă“.

Aceste discuţii pot evita potenţialele interacţiuni nocive, de pildă ori alte incompatibilităţi care pot înrăutăţi simptomele afecţiunii. În studiu, părinţii au relatat 80 de efecte adverse, însă multe dintre acestea au fost descrise ca fiind minore.

De asemenea, spune Vohra, mulţi părinţi omit să discute despre asta deoarece nu consideră  plantele un medicament.

Între timp, studiile sugerează că anumite ramuri ale medicine alternative sunt mai eficiente decât altele. De pildă, există dovezi consistente care arată că probioticele pot reduce riscul de mortalitate la cei bolnavi de enterocolită necrozantă – o boală a intestinului care poate apărea la unii bebeluşi.  În timp ce cunoaşterea efectelor benefice sau mai puţin dorite ale acestor terapii sporeşte, Vohra speră că ele vor fi  mai bine integrate în tratamentul prescris de medic.