Din secretele nutritive ale cireşelor

Cireşele dulci şi cele amare sunt doldora de substanţe nutritive. Ele ne întăresc sistemul imunitar şi ne ajută să luptăm împotriva bolilor cronice: obezitate, afecţiuni cardiace, hepatice, renale, cancer şi îmbătrânire prematură.

Analizându-se compoziţia, ­s-a observat că cireşele conţin vitaminele A şi C, vitamine din complexul B, dar şi săruri de potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, alături de microelemente cum ar fi zincul, manganul, cuprul, cobaltul şi de zaharuri. Datorită acestora, contribuie la întărirea oaselor, a dinţilor şi la regenerarea pielii. Unele soiuri de cireşe, colorate intens în roşu, conţin în plus multe flavonoide, substanţe care combat radicalii liberi.

Sunt diuretice şi antioxidante

Bolnavii de gută au mult de câştigat de pe urma unei cure cu cireşe. Potrivit unui studiu american, un consum zilnic de 200 g de cireşe coboară nivelul acidului uric în sânge. Alte studii efectuate în Australia dovedesc că polifenolii din cireşe stimulează producerea de insulină. De aceea, persoanele cu diabet de tip II beneficiază cel mai mult de efectul polifenolilor prezenţi în compoziţia chimică a cireşelor.

Pentru consumatorii de cireşe, riscul îmbolnăvirii de cancer de intestin este redus, în comparaţie cu persoanele care nu consumă cireşe. Aceasta este concluzia unui alt studiu efectuat pe şoareci, care a demonstrat că, la animalele hrănite cu cireşe, s-au dezvoltat mai puţine tumori şi de mărimi reduse. Mai mult, consumul de cireşe previne şi creşterea tumorilor mamare.

Sporesc atenţia distributivă

Cel mai cunoscut efect al curei de cireşe asupra sistemului nervos este seledativ. Cercetările efectuate la Oxford între anii 2006-2009 au demonstrat că o cură de 40 de ­zile cu 150 g de cireşe pe zi scade efectele ­stresului cu 40 la sută şi creşte atenţia distributivă.

Favorizează arderea grăsimilor

În pulpa cireşelor există 12 substanţe care acţionează asupra metabolismului grăsimilor. Datorită lor, celulele grase din ţesutul subcutanat încep să descompună grăsimile. Cercetătorii germani de la Universitatea din Dresda au demonstrat că o porţie de 200 g de cireşe, consumate la ora prânzului, ar „topi" grăsimile de sub piele, iar 100 g, mâncate între orele 12.00-13.00, ar arde 1 kg pe lună.

Sfat: Vârstnicii, tolerează mai bine cireşele fierte, sub formă de compot.

Cum se face cura

O cură cu cireşe dulci, proaspete, se poate urma una-două zile pe săptămână. În acest timp, poţi să consumi doar cireşe proaspete, cât mai închise la culoare, câte 0,5-1 kg pe zi. Această dietă contribuie la detoxifierea organismului şi nu îngraşă, pentru că valoarea energetică a cireşelor este de 48-98 kcal la 100 de grame.

Specialistul nostru
Livia Nena
biolog nutriţionist

Cireşele sunt fructele lunii iunie. Aceste fructe de sezon conţin numeroase principii bioactive foarte utile în menţinerea sănătăţii. Cireşele sunt bogate în potasiu, fier, cupru, acid silicic şi în vitamine (A, C şi complexul B). Datorită conţinutului ridicat de apă (90%), cireşele sunt recomandate persoanelor reumatice, deoarece reduc nivelul acidului uric din sânge.

Aceste fructe au proprietăţi diuretice şi depurative, sunt remineralizante şi sedative. Sunt recomandate în gută, reumatism, litiaze urinare, obezitate, ateroscleroză şi în hipertensiune. Pentru a beneficia din plin de proprietăţile curative ale cireşelor, se recomandă o cură de două zile pe săptămână, cu câte 500 g până la 1 kg de cireşe pe zi, fără a se consuma niciun alt aliment în zilele respective.

Ghid de nutriţie

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare

Berea: blondă sau brună?

Diferenţe între cele două există doar în privinţa gustului, spune specialistul nostru. Valori nutriţionale deosebite nu are niciuna dintre ele.

Atenţie la aditivi!

Berea blondă se obţine din malţ blond, iar cea brună din malţ torefiat sau din malţ brun, care dă culoarea specifică. Compoziţia celor două nu diferă prea mult, aşa încât opţiunea pentru o bere sau alta ţine de preferinţele personale. Sunt însă deosebiri de la o marcă la alta în ceea ce priveşte compoziţia.

O bere de calitate ar trebui să conţină doar apă, malţ, hamei şi drojdie, fără alte ingrediente, de tipul aditivilor. Şi chiar dacă berea este pură, bărbaţii fără probleme de sănătate nu ar trebui să bea mai mult de 500 ml (o sticlă) pe zi, iar femeile cam 300 ml.

Cardiacii au interdicţie

Berea, indiferent că este blondă sau brună, are efect diuretic, iar alcoolul accentuează acest efect. De aceea, nu ar trebui consumată de cardiaci. O sticlă de bere cu o tărie de 5 grade are aproximativ 150 de calorii, o cantitate suficient de mare pentru a lua în greutate. Nici diabeticii nu ar trebui să bea bere.