România, sub tirul propagandei ruse. Ce efect are dezinformarea trolilor pe Twitter ANALIZĂ

0
0

„Adevărul” a analizat, alături de specialiști, posibilele efecte ale dezinformărilor trolilor ruși, care au încercat să crediteze ideea că românii se revoltă împotriva deciziilor NATO și a sprijinirii Ucrainei.

Propaganda rusă încearcă să destabilizeze cu orice mijloace statele NATO FOTO Shutterstock
Propaganda rusă încearcă să destabilizeze cu orice mijloace statele NATO FOTO Shutterstock

În ultima perioadă am putut observa o intensificarea a acțiunilor de dezinformare și fake news referitoare la spațiul românesc, realizate prin intermediul Twitter, mesajele fiind transmise în limba engleză. Așadar, publicul e cel cunoscător al acestei limbi de circulație internațională.

După cum a arătat „Adevărul” aici, mesajele au mers mai ales pe în direcția revoltei unor categorii de români față de poziționările geostrategice ale României, fiind subliniată nemulțumirea față de continuarea sprijinirii Ucrainei prin diferite mijloace, dar și față de o așa-zisă atragere de către NATO într-un conflict. 

Specialiștii în domeniu susțin că scopul postărilor de pe Twitter este de a credita ideea generală că românii nu sunt de acord cu deciziile luate de conducerea țării, fiind urmărită inocularea îndoielii referitoare la justețea raportării noastre la Ucraina și Rusia.

„Dezinformarea este prezentă pe toate platformele social media, fără excepție. Twitter este doar un instrument, alături de Facebook, TikTok si celelalte platforme. Dar ele nu sunt folosite la fel, în sensul că unele sunt exploatate pentru contagiune pe scară largă la nivel național, într-un loc geografic determinat, altele vizează anumite audiențe din afara țării, cum ar fi comunități românești din Europa Occidentală sau îi vizează pe românii din Republica Moldova. Sau vizează opinia publică internațională, analiștii importanți. Obiectivul este același, de a modifica percepțiile legate de sprijinirea  Ucrainei de către România, mai exact de a sugera că de fapt poporul are o părere contrară deciziei politice luate la vârful țării”, susține analistul politic Valeriu Turcan.

Acesta arată că Twitter pare a fi instrumentul potrivit de dezinformare, datorită numărului mic de români care folosesc această rețea. 

„Dezinformarea ajunge să fie semnalată mai rapid și chiar exclusă acolo unde există o masă critică, cum ar fi Facebook. Cu cât sunt mai puțini români pe Twitter, cu atât rețeaua poate fi mai mult exploatată împotriva României, în sensul de a răspândi și chiar fixa anumite percepții false, construite astfel în mod intenționat, de obicei de către actori statali care se ascund în spatele unor identități fictive”, a precizat analistul politic Valeriu Turcan.

Valeriu Turcan: Efectele vor fi reduse

În ceea ce privește efectul acestor mesaje, Valeriu Turcan susține că acestea vor fi reduse.„Poate avea un efect în condițiile în care nu este semnalată și sancționată în timp util. Dar uitându-mă la faptul că exista o susținere cvasi-unanimă a Ucrainei și o atenție sporită față de propaganda rusă, aș spune ca mai degrabă efectele vor fi foarte reduse. Nu voi spune zero pentru că efectul propagandei nu este niciodată zero. Toate cercetările arată că propaganda, chiar atunci când nu determină acțiuni imediate, are totuși potențialul de a fixa anumite percepții false care nu dispar ușor. De aceea este important ca dezinformarea să fie semnalată si combătută atunci când ea apare”, a adăugat acesta.

Profesorul Cristian Pîrvulescu susține că mesajele postate pe Twitter au scopul de a influența opinia publică pe anumite teme. De asemenea, acesta a atras atenția că această situație ar trebui „să ne îngrijoreze”.

„După cum foarte bine știți, agenții de influență ruși fie că acționează din Rusia, fie de pe teritoriul statelor UE, încearcă să creeze o stare de spirit și atunci folosesc astfel de mijloace pentru a genera o stare de ostilitate. Înainte de această campanie existau mai multe încercări de a influența opinia publică din România, unele relativ reușite. Publicul care a fost sensibil la temele legate de pandemie este sensibil și la temele legate de Rusia. Momentan nu este același succes ca în cazul restricțiilor, dar ar trebuie să ne îngrijoreze”, a precizat Cristian Pîrvulescu.

Profesorul arată că „vorbim de metadate. Aceste institute care manipulează au acces la sute de variabile legate de o persoană. Ei fac o interpretare globală. Din acest motiv este riscul și cu Tik Tok-ul. Fac o interpretare globală și se adresează unui public care este deja foarte bine targetat și care nu are nicio șansă să se protejeze”, a completat politologul, care a punctat că rămâne de văzut ce se va întâmpla acum, după preluarea Twitter de Elon Musk, afacerist care a promis „un spațiu al libertății”.

Nevoie de educare în mediul online

Analistul George Jiglău susține că România a mai fost ținta unei strategii de dezinformare, iar în acest sens este importantă „educarea” persoanelor care intră în contact cu mesaje de acest gen.

„În România nu prea se folosește Twitter, probabil că impactul lor nu este foarte mare, dar eu nu m-aș uita la impactul unui mesaj de genul, m-aș uita la dinamica generală. Este clar că România este ținta unor astfel de strategii de dezinformare și nu neapărat de la mesajele acesta, de multă vreme. Este importantă partea de educație atunci când interacționăm cu site-uri de genul, eu cred că impactul este mult mai redus decât ar fi putut fi sau a fost impactul unui mesaj de genul venit de la conturi dubioase în perioada pandemiei. Acum probabil impactul este mai redus, dar este clar că trebuie să ne învățăm cu toții să ne apăram de mesaje de acest gen”, susține analistul politic.

Potrivit acestuia, scopul acestor tentative este de a „semăna îndoială în rândul celor care citesc aceste mesaje”. „Probabil este un mesaj și pentru alte țări dacă este în engleză, dar un mesaj de genul acesta cred că circula și legat de alte țări și cei care le răspândesc au strategii bine puse la punct prin care încearcă să ajungă la cât mai multă lume. Acestea fac parte din niște strategii de comunicare și de formare a opiniei publice cu care trebuie să ne obișnuim, dacă nu ne-am obișnuit deja. Ideea este de erodare de încredere, de îndoială, de dubii. Tentativa este de a semăna un pic de îndoială în rândul celor care citesc aceste mesaje. Este bine ca la nivel guvernamental, politic, instituțional să vină niște strategii de a combate mesaje de acest gen. Să fie un efort de a identifica acest gen de canale și de a le reclama”, a precizat George Jiglău.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri