Confuzie la Bucureşti pe tema Schengen după vizita ministrului austriac de Interne ANALIZĂ

Vizita ministrului austriac de Interne la Bucureşti a lăsat România pe întuneric privind perspectivele aderării la Schengen. Specialiştii pun în continuare atitudinea rigidă a Vienei pe seama interesului electoral.

Declarațiile ministrului au creat confuzie FOTO Arhivă Adevărul

Mai mulţi politicieni români, atât ai Puterii, cât și ai Opoziției, au criticat abordarea ministrului austriac de Interne, care, aflat în vizită la Bucureşti, a spulberat așteptările statului român de a renunța la votul negativ privind aderarea României la Schengen.

Gerhard Karner a susținut că are o „mare înțelegere pentru așteptările poporului român” și că „s-au făcut progrese”, dar mai este „cale lungă” în privința obiectivelor gestionării migrației ilegale și implicit acordarea votului Austriei de aderare la spaţiul Schengen. Oficialul nu a putut confirma nici măcar termenul de 2 ani.

Deşi partea română a văzut vizita ca pe o reluare a relaţiilor cu Austria, ministrul Lucian Bode i-a atras atenţia omologului său cu privire la atitudinea Vienei: „Echilibrul dintre drepturi și obligații e esențial. Nu e firesc ca noi, România, să ne asumăm doar obligații, fără a beneficia de drepturile care ni se cuvin”.

Vizita austriacului, neînțeleasă de politicienii români

Contactat de „Adevărul”, europarlamentarul liberal Vasile Blaga a susținut că nu înțelege vizita făcută de șeful Ministerului Federal de Interne al Austriei. „A plecat cum a venit, are doar certitudini, nu are păreri, domnul ministru, așa încât nu prea ascultă cealaltă parte. (…) De ce a venit la București? (…) Eu nu am înțeles rostul vizitei lui în România”, a comentat Vasile Blaga.

Social-democratul Victor Negrescu a acuzat că dreapta europeană politizează subiectul Schengen și foloseşte tema migrației pentru voturi: „Faptul că vizita de la București a ministrului de Interne nu aduce nicio perspectivă de aderare și nici măcar includerea acestui punct la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din iunie este îngrijorător și riscă să conducă la o amânare pe termen nedefinit a aderării la zona de liberă circulație”, a avertizat Negrescu.

Și europarlamentarul Pro România Corina Crețu a subliniat că vizita nu face decât să demonstreze cât de politizată este tema aderării la Schengen. „E clar că acest guvern nu va da un vot în favoarea României. Cel puţin nu în acest an”, a susținut eurodeputata.

În același timp, tot din Opoziție, șeful PMP, eurodeputatul Eugen Tomac, a catalogat afirmațiile făcute de ministrul austriac drept „aceleași minciuni din decembrie”, susținând că „este o vizită inutilă”. „Austria are obligaţia să fie sinceră să spună ce urmăreşte de fapt prin acest blocaj”, a spus Eugen Tomac.

Aderarea la Schengen, imposibilă în 2023

Specialiștii contactați de „Adevărul“ au punctat că declarațiile făcute de ministru în cadrul vizitei oficiale în România arată o menținere a poziției privind votul dat împotriva aderării României la Schengen, fapt care poate fi justificat atât prin dorința de presiune asupra Comisiei Europene privind migrația, cât și prin legăturile încă strânse economice ale Austriei cu Rusia.

Politologul Cristian Pîrvulescu susţine că prezenţa oficialului austriac în România nu a arătat vreo schimbare faţă de finalul anului, când Austria a respins includerea României în Schengen. „În principiu, este vorba despre instrumentalizarea Schengen din motive electorale legate de situația complicată a partidului popular care vrea să rămână la guvernare și după 2024”, a afirmat specialistul, explicând că urmează mai multe alegeri în Austria, inclusiv anul viitor.

Politologul a menţionat şi apropierea Vienei de Rusia: „Austria este cea mai dependentă de afacerile rusești. Multe firme austriece importante sunt direct sau indirect deținute de oameni de afaceri ruși. Și asta putem să o luăm în considerare”.

Şi analistul de politică externă Răzvan Munteanu a pus abordarea Vienei pe seama politicii interne şi a legăturilor cu Rusia.

„Din punctul meu de vedere, arată că poziţia Vienei nu s-a schimbat în ce privește aderarea României la Schengen, atât din motive de politică internă, cât și pe bază de motive ce țin de politica externă și relațiile fraternice pe care Austria le are cu anumite state care nu și-ar dori ca România să fie în spațiul Schengen, și aici mă refer la Olanda, poate chiar și alte state care și-ar dori o slăbire a coeziunii în rândul UE, inclusiv Federația Rusă care continuă relațiile bune pe axa bilaterală cu Viena”, a mai spus Răzvan Munteanu.

Pe de altă parte, analistul Radu Magdin consideră că invitaţia lansată de România nu a fost o strategie potrivită.

„Fără garanția unui mesaj pozitiv, greșeala a fost și invitația alor noștri de a-l invita. (…) Nu are niciun sens să faci o conferință comună în care cei care vorbesc spun două poziții diferite. Nici austriacul nu și-a atins obiectivele, dar nici ai noștri nu au fost foarte înțelepți în a-l aduce, fără o garanție sau măcar o ancoră de timp. Una este când cineva spune mai este mult timp și una când îți spune dacă mai discutăm s-ar putea să avem progrese în timpul președinției spaniole”, a declarat specialistul pentru „Adevărul“.