Ruxandra Dragomir, preşedinte Federaţia Română de Tenis: „Putem avea un jucător în primii 50 din lume“
0
Femeia care conduce destinele tenisului românesc spune că acum importantă este construirea unei baze solide pentru viitorii performeri.
Are 40 de ani şi conduce tenisul românesc din 2009. Ruxandra Dragomir, fostă jucătoare de Top 15 mondial, n-a fost nici pe placul lui Ion Ţiriac, nici pe placul lui Ilie Năstase, dar a rezistat cu brio într-o lume a tenisului dominată de rezonanţa numelor celor doi. Şi, întrucât e convinsă că poate mai mult, se gândeşte ca la anul să candideze din nou la funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Tenis. „Am nişte proiecte în derulare şi vreau să le duc la capăt", a anunţat cea pe care unii au numit-o „Doamna de fier" a tenisului românesc.
„Weekend Adevărul": E greu pentru o femeie într-o lume a bărbaţilor?
Ruxandra Dragomir: Dar de ce ar fi tenisul o lume a bărbaţilor? Eu nu simt asta. Nici măcar faptul că o femeie conduce o Federaţie nu mai e ceva ieşit din comun. Şi în România, dar şi în alte ţări sunt destule astfel de cazuri.
Nu ai simţit nicio presiune suplimentară prin faptul că eşti femeie?
La început m-am confruntat cu situaţii uşor neplăcute, dar cred că un preşedinte de Federaţie trebuie judecat pentru ceea ce face. Iar eu cred că am făcut ceva pentru tenisul din România în aceşti ani în care am fost la conducere.
Contestatarii tăi nu sunt chiar de aceeaşi părere.
Păi de aceea sunt contestatari. Toată lumea mă întreabă de conflictul cu Ilie Năstase. Eu n-am niciun conflict cu nimeni, am reclamat doar o situaţie pe care am găsit-o la Federaţie, iar autorităţile trebuie să dea un verdict în privinţa problemelor care au existat. M-aş bucura ca lucrurile să fie în regulă.
Care e starea actuală a tenisului românesc?
Suntem într-o fază în care încercăm să construim, să punem bazele la ceva ce ne-ar putea aduce rezultate pe viitor. Ca şi reprezentare, România stă foarte bine la fete, şi destul de rău la băieţi, dar jucătorii profesionişti au prea puţine legături cu Federaţia. Ei sunt pe cont propriu, noi ne ocupăm doar de juniori şi de problemele care ţin de ei.
În ce constă construcţia despre care vorbeşti?
Aplicarea unor programe pentru juniori, o pregătire centralizată a acestora, trimiterea la turnee interne şi internaţionale, asigurarea de antrenori federali. În acest moment, viitorul lor reprezintă o prioritate a noastră pe care vrem s-o menţinem mult timp.
Cupa Davis e pe locul doi din cauza conflictului cu jucătorii?
Din punctul meu de vedere, noi, ca şi Federaţie, am fost corecţi faţă de jucătorii din echipa de Cupa Davis. Le-am satisfăcut toate doleanţele, inclusiv cele de ordin financiar, le-am asigurat toate condiţiile. A fost opţiunea lor să boicoteze ultima acţiune, dar m-aş bucura să înţeleagă şi ei că pe lumea asta există şi obligaţii, nu doar cereri.
A fost corectă demiterea lui Andrei Pavel, fapt care a determinat boicotul lor?
Demiterea lui Andrei a venit ca o consecinţă a unui program pe care noi l-am implementat. El locuieşte în America, iar noi aveam nevoie de un antrenor care să fie prezent mereu aici, să aibă disponibilitatea de a lucra mult şi cu juniorii, să poată să meargă prin ţară, să fie mai mult decât un antrenor la meciuri. Din păcate, lui Andrei Pavel programul nu-i permitea să facă asta. Dar nu e numai cazul lui. Şi la fete s-a schimbat antrenorul doar că nu s-a mai făcut atâta scandal. Irina Spîrlea stă în Italia şi ea era în aceeaşi situaţie, doar că a înţeles altfel dorinţele noastre şi ne-am despărţit amiabil.
Revenind la boicotul băieţilor, ce facem la următorul meci din Cupa Davis?
Jucăm cu Finlanda, pe 14-16 septembrie, la Cluj, iar antrenorul Ciprian Porumb poate chema pe cine consideră el. Inclusiv pe HoriaTecău, Adrian Ungur şi Victor Hănescu. Sper să realizeze toţi că în aceste meciuri joci pentru ţară şi pentru tine, nu pentru antrenor. Poate suna ca o răutate, dar dacă ei ţin atât de mult la Andrei Pavel, de ce nu-l iau ca antrenor personal? Noi vrem la Cupa Davis cei mai buni jucători, dar nu ne putem ruga în genunchi de ei să vină să joace pentru ţara lor.
De ce e diferenţa aceasta mare între locurile pe care sunt băieţii la ATP şi fetele la WTA?
E chestie de generaţie. România are acum o generaţie foarte bună de fete, în vreme ce la băieţi n-a mai venit nimic din spate. Sunt aceeaşi băieţi de ani de zile. Tocmai la asta vrem noi să lucrăm prin programele pe care le facem. Tenisul e un sport scump şi costisitor, iar dacă nu eşti susţinut la vârsta la care ai nevoie te poţi pierde.
Dar se câştigă bani din tenis?
Bani frumoşi se câştigă doar dacă te menţii mult timp în Top 100, să fii o prezenţă constantă la turneele internaţionale, unde să ai şi nişte rezultate. Sigur, aici mă refer la tenismeni de nivel mediu, nu la vârfuri, precum Federer ori Nadal.
Va mai avea România un jucător de top?
De Top 10, să zicem, mi-e greu să cred că va apărea prea curând. Dar în 3-4 ani puteam avea pe cineva în primii 50 de jucători ai lumii, ceea ce poate fi socotită o performanţă. Evident şi actualii jucători pot urca.
Care e cea mai mare realizare a ta ca preşedinte de Federaţie?
Faptul că am reuşit să îmbunătăţim foarte mult condiţiile de pregătire ale sportivilor. Am renovat sala de tenis care arată chiar impecabil, iar la Centrul Naţional de Pregătire chiar te poţi pregăti în condiţii excelente. Acesta a fost şi obiectivul nostru, ca jucătorii de top să nu simtă diferenţa între condiţiile din România şi cele din străinătate, pentru că se ştie, mulţi dintre ei se pregătesc afară. Iar când vin în ţară, e bine să aibă aceleaşi condiţii.
Ai fost tentată să fii antrenoare de tenis?
N-am antrenat pe nimeni, dar am fost cea care selecta sportivele pentru Cupa Fed, din postura de căpitan nejucător, între 2006 şi 2009. Nu mă văd antrenoare, deoarece ca antrenor trebuie să stai mereu aproape de elevul tău şi să-ţi sacrifici în continuare viaţa. Ori eu, nu mai sunt dispusă să fac asta, pentru că am familie, am copii. Am ales alt drum, dar vreau să rămân în tenis mulţi ani de acum înainte.
Are fundaţia umanitară „Inimi pentru Sport"
Ruxandra Dragomir şi soţul său, Florin Ilie au fondat în urmă cu cinci ani o fundaţie. Nu a fost dedicată sportului, dar trebuia să primească o conotaţie sportivă şi de aceea a primit numele „Inimi pentru sport". „Fetiţa noastră s-a născut cu o afecţiune la inimă. Atunci am simţit cât de dureros e să primeşti o astfel de veste. Ne-am dorit mult un al doilea copil şi am mers în SUA pentru a naşte, iar acolo am primit această veste. Iar în perioada în care eram însărcinată cu Diana, mi-am pierdut tatăl. A fost o perioadă cumplită", a povestit preşedintele FRT.
„Din fericire, afecţiunea Dianei nu a fost foarte gravă, dar faptul că am fost puşi în această situaţie ne-a făcut să dorim să sprijinim alţi copii care se nasc cu astfel de probleme", a mai spus Ruxandra Dragomir, care a organizat şi un turneu de fete la Bucureşti prin fundaţia sa.
Băiatul ei joacă fotbal
Deşi mama lor a fost o tenismenă de top, copiii Ruxandrei au alte preocupări sportive. Băiatul, Filip (10 ani), joacă fotbal la un club privat, iar la finalul sezonului trecut a fost premiat de Miodrag Belodedici pentru eficacitatea lui, iar fiica, Diana (6 ani), e fascinată de fenomenul kempo, primind lecţii de la maestrul Amatto Zaharia, preşedintele Federaţiei de specialitate. „Amândoi sunt foarte atraşi de sport. Zilele trecute l-au întâlnit pe Ghiţă Mureşan şi au fost foarte încântaţi", a mărturisit Ruxandra.
S-a căsătorit în Las Vegas
Deşi a călătorit prin toată lumea, Ruxandra Dragomir a ales să-şi pună pirostriile în Las Vegas. „A fost ceva inedit. Am mers cu TIR-ul de la Los Angeles la Las Vegas, pentru că aveam şi eu o curiozitate să merg cu un TIR din ăla mare american, iar când am ajuns soţul meu Florin a zis hai să ne căsătorim aici. M-am măritat chiar în capela în care în 1976 Elvis Presley s-a însurat cu Priscilla, dar din păcate a doua zi a trebuit să plec la un turneu", a povestit fosta tenismenă.
Ruxandra Dragomir
- Data şi locul naşterii: 24 octombrie 1972, Piteşti
- Cea mai înaltă poziţie în clasamentul WTA: 15, la data de 25 august 1997
- A câştigat în carieră 1.861.426 de dolari numai din premii din tenis
- Palmares: câştigătoare a Roland Garros la dublu juniori împreună cu Irina Spîrlea, în 1990
- Nouă trofee, patru de simplu (1997 - Rosmalen; 1996 - Budapesta, Karlovy Vary, Pattaya City) şi cinci de dublu
- Cele mai multe meciuri câştigate pentru România (30) şi cele mai multe participări (29) în Cupa Fed.
Românce în WTA
Nume Loc
Monica Niculescu 34
Sorana Cîrstea 38
Simona Halep 53
Alexandra Cadanţu 68
Irina Begu 84
Români în ATP
Nume Loc
Adrian Ungur 84
Victor Hănescu 103
Marius Copil 216
Alexandru Luncanu 393
Victor Crivoi 404
Se încarcă comentariile...
