ANALIZĂ Ce înseamnă scenariul salvator pentru Roland Garros 2020? Provocări. Sacrificarea „peştişorilor“? Testarea ipotezei supreme? Scindare?

Federaţia Franceză de Tenis a decis pe cont propriu să reprogrameze cel mai important turneu din portofoliul său, translatându-l din perioada mai-iunie în septembrie-octombrie. Astfel, marţi, 17 martie, Roland Garros a aterizat pe un loc călduţ într-o schemă bulversată de COVID-19 a calendarului competiţional. Anunţul de la Paris nu a primit însă, în primele ore, niciun semn important de sprijin. Din contră. A iscat controverse.

Până marţi, tenisul avea o preocupare: să găsească mijloacele de a supravieţui din punct de vedere sportiv şi financiar, astfel încât pandemia de coronavirus să nu îl arunce direct în pântecele unei crize profunde. Ziua de marţi a introdus însă în ecuaţie o specie aparte: speculatorul. „The Guardian“ anunţă că oficialii celor două circuite, ATP şi WTA, se vor întruni de urgenţă cu reprezentanţii Federaţiei Franceze (FFT), miercuri, pentru un dialog ce se anunţă tensionat, glacial şi acuzator.

„Adevărul“ analizează nouă aspecte ale deciziei de a muta turneul de la Roland Garros în toamnă, în perioada 20 septembrie - 4 octombrie 2020.

1. Maraton istoric de tenis în regim de Grand Slam

În acest moment, tenisul are programate trei turnee de Mare Şlem în interval de trei luni:

* Wimbledon (29 iunie - 12 iulie)

* US Open (31 august - 13 septembrie)

* Roland Garros (20 septembrie - 4 octombrie)

Şase săptămâni dintr-un calup de 14 ar urma să fie ocupate cu meciuri de pe tablourile principale ale acestor trei Grand Slam-uri. Adunând şi calificările, vedem cum începând cu 22 iunie 9 din 15 săptămâni vor fi alocate întrecerilor de Mare Şlem. Cea mai mare provocare este însă legată de faptul că Roland Garros 2020 va începe la şapte zile după încheierea US Open-ului.
 

2. Răspuns pentru unele reproşuri venite din rândul sportivilor

Jucători şi jucătoare de tenis s-au plâns în ultimele zile că turneele iau decizii de pe o zi pe alta, sau de la săptămână la săptămână, devenind astfel imposibil să mai planifici cu adevărat ceva în sezon. Evident, întreaga lume se confruntă în aceste zile cu această instabilitate generalizată asupra tuturor domeniilor.

La începutul pandemiei, organizatorii de la Indian Wells au oprit turneul în dimineaţa zilei în care ar fi trebuit să înceapă calificările - şi au fost nemulţumiri. La box, nu mai târziu de luni, un turneu preolimpic a fost întrerupt la trei zile de la debut, cu sportivi aflaţi în runde diferite, unii deja calificaţi la Tokyo 2020, alţii rămaşi la un meci distanţă de acest abiectiv. Din nou, o variantă necâştigătoare. FFT a evitat prelungirea aşteptării în luarea unei decizii ce părea inevitabilă, în contextul în care deja tenisul este „îngheţat“ până la început de mai, decizii fiind aşteptate în continuare în cazurile turneelor de la Madrid (4-10 mai) şi Roma (11-17 mai). Conform planificării, calificările Openului Francez ar fi trebuit să debuteze pe 18 mai. Roland Garros 2020 a ieşit astfel din zona „cel mai probabil va fi anulat“, apropiindu-se de zona lui „există şanse de a se juca“ - în condiţii ce urmează încă a fi definite. Iar pentru moment, asta înseamnă un plus de stabilitate pentru toţi cei implicaţi.
 

3. Sacrificarea „peştişorilor“? 10 turnee „înghiţite“

Tradiţional, calendarul de tenis se alcătuieşte astfel încât niciun turneu ATP sau WTA să nu se suprapună cu tablourile principale de la Grand Slam-uri. Evident, se joacă mai departe în circuitul ITF, iar în săptămâna a doua a întrecerilor de Mare Şlem apar turnee de nivel Challenger. Acum însă, Roland Garros 2020 ar urma să se suprapună cu cinci turnee WTA din Asia (Premier 5-ul de la Wuhan şi întrecerile de la Zhengzhou, Hiroshima, Nanchang şi Tokyo), iar la nivel ATP cu turneele de la St. Petersburg, Metz, Sofia, Chengdu şi Zhuhai. Cum atractivitatea unui turneu de Mare Şlem este net mai mare, pe criterii sportive şi financiare, toate aceste zece turnee sunt practic condamnate: ori se joacă în anonimat, fără sportivi de top, ori se anulează / se amână. De suferit are şi populara competiţie lansată şi promovată de Roger Federer - „Laver Cup“, programată la Boston în perioada 25-27 septembrie. Succesul „Laver Cup“ a fost asigurat până acum de prezenţa în aceeaşi echipă a lui Federer, Nadal şi Zverev, condiţii ce par acum de neatins în 2020.
 

4. Poziţia de forţă adoptată de FFT

„The Guardian“ notează inspirat faptul că Federaţia Franceză de Tenis a avut, istoric, un comportament autocratic, permiţându-şi să acţioneze autonom în multe privinţe, atât în mandatul preşedintelui Jean Gachassin, cât şi al lui Bernard Giudicelli (învestit în 2017). De la izbucnirea epidemiei COVID-19, s-a vorbit însă insistent despre nevoia de unitate şi de acţiuni coordonate.

În acest moment, Franţa a acţionat unilateral, fapt dovedit de tăcerea celorlalte foruri cu un cuvânt de spus în această chestiune (ATP, WTA şi ITF) în momentul apariţiei anunţului noilor date pentru Roland Garros, dar şi de reacţia unui membru al Consiliului Jucătorilor, Vasek Pospisil, care a scris pe Twitter: „Asta e nebunie! Este o decizie majoră luată de Roland Garros, de a se muta la o săptămână după US Open. Fără să comunice cu jucătorii sau cu ATP. Nu avem niciun cuvânt în acest sport! E timpul să acţionăm.“

Încă din ziua anulării întrecerii de la Indian Wells (9 martie), „Marca“ oferea ca posibil scenariu mutarea unor turnee din primăvară în toamnă, în locul tradiţionalului circuit asiatic, mizând pe faptul că China ar fi o destinaţie improbabilă pentru sportul mondial în următoarele luni. FFT a activat acest scenariu, aparent sărind peste faza de negocieri. La rând pentru reprogramări stau însă şi două turnee importante Masters 1000/Premier Mandatory, Indian Wells şi Miami, care aveau alocate tot câte două săptămâni în calendar, ca un Grand Slam, iar în cel mai scurt timp, foarte probabil, vor ajunge şi turneele de la Madrid şi Roma. Dubla Indian Wells/Miami ar fi avut un argument important în formarea unei punţi competiţionale cu US Open, având în vedere că, oricum, majoritatea jucătorilor ar fi fost în regiune, pornind încă de la turneele de la Cincinnati şi Rogers Cup. Dincolo de gruparea avantajoasă din punct de vedere geografic, aceste turnee ar fi presupus şi păstrarea suprafeţei de joc, un lucru convenabil pentru jucători. Evident, pentru Franţa, prin prisma climei, fereastra favorabilă pentru reprogramare este mai mică decât în cazul coastei americane, California şi Florida fiind zone cu temperaturi ridicate până la final de an. În context mai adăugăm şi faptul că turneul de la Indian Wells a adoptat întrucâtva tot o poziţie de forţă la începutul lunii, preferând să anuleze competiţia cu totul, chiar dacă la ora respectivă nu se punea problema unei necesităţi evidente, deşi cel mai probabil ar fi putut juca măcar primele tururi fără spectatori. CEO-ul Steve Simon a indicat clar că organizatorii au decis că nu este în interesul lor să joace cu tribune goale. Mai departe însă, turneele nu au mai putut decât să reacţioneze în conformitate cu evoluţia epidemiei.

În timpul nopţii însă, USTA, for guvernator al tenisului american, a emis un comunicat prin care condamnă poziţia forului omolog din Franţa: "USTA continuă să facă planuri pentru organizarea US Open 2020 şi nu implementează nicio măsură de schimbare a datelor. Este o situaţie fără precedent şi luăm în calcul variante, inclusiv pe cea de amânare a turneului. Într-un moment în care lumea îşi uneşte eforturile, ne dăm seama că o astfel de decizie nu poate fi luată unilateral, astfel încât USTA nu va acţiona decât după consultări cu celelalte turnee de Mare Şlem, WTA şi ATP, ITF şi toţi ceilalţi parteneri ai noştri, inclusiv Laver Cup."

5. Colac de salvare financiară?

În toamnă, turneul de la Roland Garros are şanse mai mari de a se juca cu spectatori în tribune, deci cu încasări din bilete. Chiar şi într-o perioadă de incertitudine legată de evoluţia pandemiei COVID-19, anunţul timpuriu făcut de Federaţia Franceză de Tenis oferă posibilitatea ca mecanismul financiar care sprijină turneul şi care trebuie să contribuie la acoperirea fondului de premiere de peste 40 de milioane de dolari să se dezmorţească. Fără spectatori, turneul pierde din start o treime din încasări.
 

6. Jucătorii, puşi cu spatele la zid. Timp de acomodare pe zgură: ZERO

În acest moment, sezonul de zgură devine sinonim cu Roland Garros-ul, fără turneu pregătitor pentru starurile tenisului. Tenisul intră forţat într-un scenariu înaintat la un moment dat de Roger Federer, care anunţase înainte de a avea nevoie de intervenţie chirurgicală la genunchi că îşi propune în 2020 să joace un singur turneu pe zgură - chiar Openul Francez. Evident, sportivii s-ar fi aflat cam în aceeaşi situaţie şi dacă Roland Garros-ul ar fi reuşit, în extremis, să îşi păstreze locul alocat iniţial în calendar, având în vedere că primele turnee pe zgură au fost deja anulate, iar şansele ca circuitul să repornească la drum cu vizitele programate mai departe la Madrid şi Roma sunt minime.

Jucătorii sunt puşi într-o situaţie dificilă. Deşi vorbim despre suprafaţa pe care cei mai mulţi jucători au crescut, zgura necesită totuşi o perioadă importantă de adaptare, din cauza particularităţilor legate de tehnica alunecării specifice. În plus, specialiştii suprafeţei, precum Rafael Nadal, sunt în general sportivi de ritm, care îşi construiesc forma pe zgură. Evident, unii vor găsi un strop de confort gândindu-se la faptul că Serena Williams a reuşit să gestioneze perfect adaptarea abruptă la iarbă - o suprafaţă la rândul său cu particularităţi evidente, în întreaga sa carieră ea disputând doar de două ori turneu pregătitor înainte de Wimbledon, la Eastbourne (1998 şi 2011). Totuşi, per total, atunci americanca a avut timp să se antreneze pe iarbă trei săptămâni, nu una.
 

7. Testarea ipotezei supreme

Ştiţi, probabil, celebra întrebare pentru fanii tenisului: dacă viaţa ta ar depinde azi de un singur set jucat, pe cine te-ai bizui - pe Nadal evoluând pe centralul de la Roland Garros, pe Djokovic jucând pe hardul de la Australian Open, sau pe Federer plutind pe iarba de la Wimbledon? Răspunsurile au înclinat ani la rând în favoarea lui Nadal. 2020 pare a fi momentul în care se testează această ipoteză supremă, în condiţii excepţionale. Poate fi Nadal aceeaşi „Rafală“ nimicitoare când, practic, e dat jos din avion după cursa de apărare a trofeului de la US Open şi trimis să joace pe zgură în plin sezon de hard?
 

8. Va fi vremea un factor?

Luna septembrie aduce, de regulă, condiţii de cer acoperit şi temperaturi de 13 grade la Paris, care ar schimba radical datele jocului faţă de obişnuitele zile călduroase din primăvară. În consecinţă, s-ar juca cu mingi mai grele, în condiţii mai lente, care l-au încurcat în trecut chiar şi pe Rafael Nadal. Evident, în 2020 Openul Francez are un avantaj faţă de anii precedenţi, în existenţa acoperişului pe abia refăcutul teren central „Philippe Chatrier“. Per total, chiar şi în cazul în care epidemia de COVID-19 va fi adusă sub control, francezii au nevoie de o doză de şansă în ceea ce priveşte vremea, având în vedere faptul că un turneu de Mare Şlem are nevoie de zeci de terenuri pentru a putea încheia primele tururi, iar pe terenurile exterioare nu există acoperişuri.
 

9. Un important test fizic şi psihic

Sportivii vor fi nevoiţi să joace două Grand Slam-uri cu doar o săptămână de pauză între ele, fiind nevoiţi să mai şi parcurgă o distanţă de peste 3.500 km şi să se adapteze la o diferenţă de fus orar de cinci ore. Mai ales în cazul circuitului masculin, este greu de anticipat cum vor reacţiona sportivii care, cei mai mulţi, vor juca în premieră întreceri consecutive în sistem „cel mai bun din cinci seturi“ (format utilizat doar până în 2007 şi pentru finalele din seria Masters, dar specific Grand Slam-urilor începând cu 2019). Va interveni uzura de ordin fizic, dar şi mental. Consecinţele pot apărea pe două direcţii: un Roland Garros mai predispus la surprize, sau chiar o scindare a jucătorilor care ar putea ajunge să aleagă să joace doar unul dintre cele două turnee de Mare Şlem.
 

Un lucru e cert: Roland Garros 2020 va fi o ediţie cum n-a mai fost. Turneul câştigat de Rafael Nadal de 12 ori în carieră vine acum cu provocări diferite.