Veselie la Bucureşti, eşec la Bruxelles

Joseph Daul, (stânga) şi preşedintele Parlamentului European , Jerzy Buzek, au fost bine dispuşi la Bucureşti

Figuri marcante ale Partidului Popular European au promis sprijin pentru Schengen, ceea ce n-a împiedicat înfrângerea din Capitala UE. Aderarea României la Schengen, absorbţia fondurilor europene sau măsurile de combatere a crizei economice au fost discutate, la Bucureşti, de mai mulţi oficiali UE.

Chiar în ziua în care Consiliul  Justiţie şi Afaceri Europene a amânat aderarea României la spaţiul Schengen, la Bucureşti a început o reuniune a Partidului Popular European (PPE). Liderii PPE prezenţi au promis sprijin pentru aderarea României la Schengen, blocată chiar din interiorul grupului popularilor europeni. "Noi am discutat foarte serios acest dosar şi le-am răspuns preşedintelui şi premierului că România poate intra în Schengen şi că nu vom accepta ca o ţară a cărui guvern face parte din grupul nostru să blocheze acest lucru", a promis Joseph Daul, liderul grupului PPE din Parlamentul European.

„Există reguli şi regulile nu trebuie schimbate în acest dosar. Rămân la aceeaşi declaraţie clară: noi vom face tot posibilul ca acest dosar să nu fie blocat", a adăugat Daul. Preşedintele PPE, Wilfried Martens, a insistat şi el pe faptul că  problema amânării unei decizii privind integrarea României în Schengen "a survenit în familia noastră politică". "Aderarea României la Schengen este o necesitate pentru ţara dumneavoastră şi pentru Europa", a afirmat Martens.

PPE nu are, însă,  pârghii la dispoziţie pentru a schimba atitudinea demnitarilor care provin din partide din această formaţiune. Martens a explicat că,  la reuniunea PPE cu miniştrii de Interne din UE, ministrul Olandei nici nu a participat. Ori ministrul de Interne al Olandei, Piet Hein Donner este unul dintre cei mai eficienţi adversari ai aderării României la Schengen. Piet Hein Donner este membru al unui partid creştin-democrat, formaţiune care face parte din PPE. Din acelaşi partid provine şi Gerd Leers, ministrul Emigrării, un alt opozant al intrării României în spaţiul Schengen.

Viitorul Europei, un pic mai rău

Criza economică a fost şi ea pe agenda liderilor europeni. Peşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, prezent şi el la reuniunea PPE, a discutat acest subiect cu premierul Emil Boc. „Nu ştim adevăratul viitor al Europei. Peste o jumătate de an, peste un an, doi, s-ar putea să fie un pic mai rău", a afirmat Buzek. Popularii europeni ­s-au arătat preocupaţi şi de unitatea coaliţiei de la Bucureşti, din care fac parte două partide membre ale PPE, PDL şi UDMR. „Pentru PPE, PDL şi UDMR sunt parteneri de încredere la nivel european.

În calitatea de parteneri ai PPE, e nevoie ca dumneavoastră să rămâneţi uniţi pentru a lupta împreună şi pentru a ne implementa valorile împreună", a spus Martens. De ­altfel, PPE a decis să organizeze congresul de anul viitor al partidului la Bucureşti. Un alt mesaj important a venit de la Comisarul European pentru politica regională, Johannes Hahn, prezent la Bucureşti pentru întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Comisarul european a arătat că România va trebui să demonstreze, în special anul viitor, că este capabilă să utilizeze banii europeni.

2012: an decisiv pentru fondurile europene

„Este vital ca, în mod particular în 2012, România să demonstreze că e capabilă să folosească banii europeni pentru implementarea proiectelor. Anul 2012 este anul decisiv pentru România în termeni de implementare a fondurilor europene şi de a demonstra întregii Europe că are această capacitate", a arătat comisarul pentru politica regională. Cu câteva zile înainte, la Bucureşti fusese prezent Janusz Lewandowski, Comisarul european pentru Buget şi Planificare Financiară. El a afirmat că principala problemă a Europei este aceea că nu a ştiut când să se oprească din cheltuit, precizând că în acest moment sunt necesare măsuri pentru îndreptarea greşelilor.

La vârf

Au fost prezenţi la Bucureşti, Jerzy Buzek,  preşedintele Parlamentului European, Wilffried Martens preşedintele PPE şi Joseph Daul, preşedintele grupului PPE.

"România poate intra în Schengen şi nu vom accepta ca o ţară a cărei guvern face parte din grupul nostru să blocheze acest lucru.''
Joseph Daul
liderul grupului PPE din Parlamentul European

"Nu ştim adevăratul viitor al Europei. Peste o jumătate de an, peste un an, doi, s-ar putea să fie un pic mai rău.''
Jerzy Buzek
preşedintele Parlamentului European

"Este vital ca în 2012, România să demonstreze că e capabilă să folosească banii europeni pentru implementarea proiectelor.''
Johannes Hahn
Comisar European pentru Politica Regională

Mesajele primite de la UE

Partidul Popular European sprijină aderarea României la spaţiul Schengen. Aderarea a fost, însă, blocată chiar din interiorul grupului popularilor europeni, de doi demnitari olandezi. Criza economică din Europa  s-ar putea accentua, potrivit preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek. Popularii europeni sprijină măsurile de austeritate luate de guvernul condus de Emil Boc şi speră ca românii să înţeleagă necesitatea acestora.  Popularii europeni s-au arătat preocupaţi şi de unitatea coaliţiei de la Bucureşti, din care fac parte două partide membre ale PPE - PDL şi UDMR. Anul viitor, ţara noastră va da un examen decisiv în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a fondurilor europene.  Gradul de absorbţie din 2012 va afecta alocarea de fonduri europene în perioada următoare.

Egoişti, cinici şi populari

Pentru ca ironia să meargă până la capăt, liderii PPE ­s-au reunit la Bucureşti tocmai în momentul în care România primea vestea proastă a respingerii aderării la Spaţiul Schengen. Povestea are tâlcul ei. Fiindcă tocmai guvernele de centru-dreapta sunt cele principal responsabile de tendinţa spre re-naţionalizarea Uniunii Europene. O tendinţă căreia acum România i-a căzut victimă.

Aceste guverne sunt înclinate tot mai mult spre concesii făcute partidelor mici, dar foarte active şi în continuă afirmare, ale dreptei naţionaliste, populiste şi antieuropene.  Cu apropierea campaniei electorale, dreapta franceză îngroaşă vocea împotriva românilor, pentru a atrage ceva din electoratul Frontului Naţional. Tot campanii antiromâneşti au animat perioadele preelectorale din Italia, cu partidul şi presa lui Berlusconi în prim-plan. Germania, care iniţial s-a opus aderării României la Schengen, are tot guvern din PPE. Geert Leers, ministrul Imigraţiei în guvernul liberal-conservator olandez, cu o poziţie atât de rigidă la Consiliul JAI din 22 septembrie, încât ai fi crezut că este membru în partidul populist al Libertăţii, face parte totuşi din famila PPE. La rândul său, premierul Finlandei, Jyrki Tapani Katainen, a fost vicepreşedinte al PPE.

Concesiile făcute dreptei naţionaliste şi antieuropene menţin deocamdată aceste partide la putere. Dar nu se ştie pentru cât timp. Micile formaţiuni populiste rămân în afara guvernării. Ce se va întâmpla când electorate tot mai nemulţumite şi radicalizate, vor dori “totul sau nimic”? Romantic, admirabil, efortul liderilor de centru-dreapta polonezi – cu rădăcini adânci în Solidaritatea – de a obţine un minim de … solidaritate de la colegii lor vest-europeni! Dar cinismul şi politicianismul domină, deocamdată, în această familie politică. Vom vedea cu ce efecte. ;