TABEL Cât de ruptă e şcoala profesională de piaţa muncii

TABEL Cât de ruptă e şcoala profesională de piaţa muncii

În regiunea Sud-Vest Oltenia se pregătesc de 135 de ori mai mulţi tehnicieni în ştiinţe inginereşti decât cere piaţa FOTO Adevărul

Cele mai multe meserii pentru care sunt pregătiţi elevii în învăţământul profesional din România nu sunt căutate de angajatori. În schimb, pentru specializările cerute, sistemul nu oferă calificare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru 48 de ocupaţii căutate pe piaţa muncii nu se oferă pregătire în şcolile profesionale şi tehnologice sau postliceale din România. În schimb, se pregătesc elevi în învăţământul vocaţional pentru alte 20 de ocupaţii care nu mai sunt cerute de angajatori în prezent. Aceasta este concluzia Raportului privind corelarea ofertei educaţionale şi formare profesională cu cerinţele pieţei muncii, realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS) în cadrul proiectului „Catalizatori pentru formare profesională”, prezentat ieri în cadrul unei conferinţe.

Studiul a încercat să arate cât de mare este discrepanţa între specializările cu care ies elevii din învăţământul profesional şi cererea de pe piaţa muncii la ora actuală, discrepanţă ce reprezintă una dintre cauzele şomajului ridicat în rândul tinerilor. Astfel, la nivel naţional, specialiştii BNS au constatat că pregătim prea mulţi secretari şi specialişti din domeniul salarizării şi administrativ, dar şi tehnicieni în diferite domenii, de la telecomunicaţii, radio şi TV, la veterinari sau operatori pentru traficul naval şi aerian. Aceaşi raportare la cererea transmisă de angajatori a numărului elevilor şcolarizaţi anul trecut în licee tehnologice, şcoli profesionale sau posliceale arată că nu formăm destui muncitori în industria extractivă şi construcţii, de textile, blănuri şi piele, şi nici destui zugravi, vopsitori, curăţători de faţade, agenţi şi brokeri în vânzări sau casieri.

Practic, aproape 70% dintre elevi se pregăteau anul trecut în specializări precum tehnicieni în ştiinţele inginereşti - 50.000 de elevi, asistenţi medicali şi moaşe - 18.000 elevi, agenţi în centre de informare şi funcţionari în domeniul salarizării – 12.000, respectiv tehnicieni în domeniul telecomunicaţiilor, al radiodifuziunii şi televiziunii - aproape 9.000 de elevi. 

Neconcordanţe regionale

La nivel regional, analiza BNS arată unde există cele mai mari dezechilibre în acest raport educaţie-piaţa muncii. Pentru 2012, se evidenţiază două ocupaţii în care sunt pregătiţi foarte mulţi elevi faţă de potenţialul de angajare. Astfel, se pregătesc şi de 33 de ori mai mulţi elevi decât este nevoie pentru meseria de asistenţi medicali şi moaşe, cum este în cazul regiunii de Sud-Est a României. Pentru Nord-Vestul ţării şi pentru Bucureşti, nici măcar nu există potenţial de angajare, dar sunt şcolarizaţi mii de elevi. Aceeaşi problemă o găsim şi pentru ocupaţia tehnicieni în ştiinţele inginereşti: în regiunea Sud-Vest Oltenia se pregătesc pentru această meserie de 135 de ori mai mulţi elevi decât ar fi nevoie.

Reticenţă şi din partea patronilor

Situaţia a apărut ca urmare a faptului că şcolile organizează cursuri şi au programe şcolare adaptate la posibilităţile de instruire practică pe care le au, nu la cerinţele pieţei, susţine Dumitru Costin, preşedintele BNS. De asemenea, mulţi angajatori sunt reticenţi să asigure practică de specialitate la ei în firme. Pe de altă parte, nici managementul sistemului de învăţământ nu excelează în a forţa parteneriatul cu unităţile economice şi a asigura această componentă esenţială a procesului de pregătire a tinerilor.

Consecinţa este organizarea unor cursuri pentru ocupaţii fără căutare pe piaţa muncii, pregătirea practică lasă de dorit sau este semi-inexistentă şi duce la rezultate negative: competenţe slabe, capacitate de ocupare redusă, lipsa de resurse umane calificate corespunzător şi productivitate slabă, a explicat în cadrul conferinţei unul dintre autorii studiului, Radu Soviani.

Tania Grigore, directorul Direcţiei Egalitate şi Ocupare de şanse din cadrul Ministerului Muncii, spune că necorcodanţa dintre oferta educaţională şi cerinţa de pe piaţa muncii generează cei mai mulţi şomeri. Oficialul a menţionat şi câteva soluţii.

„Diversificarea competenţelor profesionale ale lucrătorilor va contribui la menţinerea locurilor de muncă, la adaptarea la noile tehnologii economice, şi nu în ultimul rând la creşterea participării populaţiei adulte la formarea profesională continuă, care în momentul de faţă este de 1,4%. Din punctul meu de vedere, nu acesta este nivelul real. Foarte mulţi respondenţi nu consideră că activitatea pe care o fac este de formare profesională continuă dacă nu se termină cu un certificat autorizat, deci cu o diplomă, cu toate că la nivelul firmelor se face foarte multă formare”, a spus Grigore, care a adăugat că trebuie să se adapteze programa şcolară la cerinţele de pe piaţa muncii.
La rândul său, senatorul Liviu Pop, fost ministru al Educaţiei şi preşedintele Comisiei de Muncă din Senat, a spus că este nevoie de un efort susţinut de ambele părţi, instituţii şi angajatori, pentru a corela şcoala cu piaţa muncii. În acest sens, Pop a explicat că doar 9.000 de unităţi şcolare au reuşit să încheie un parteneriat cu un agent economic, în aşa fel încât să avem învăţământ profesional în acest an şcolar, reiterând propunerea de introducere a Bac-ului profesional.

„O bună parte a absolvenţilor de liceu nu reuşeşte să ia Bacalaureatul şi se îndreaptă spre postliceale. E încă un argument în plus că în România trebuie să avem cel puţin două diplome de Bac, cel normal şi cel profesional”, este de părere Pop. 

Citeşte şi:

STUDIU Cum absoarbe piaţa muncii „generaţia pierdută“: facultăţile care te ajută să-ţi găseşti un job după absolvire

Un student din cinci nu-şi găseşte un job după licenţă. Un studiu realizat în premieră la UBB Cluj-Napoca arată care sunt specializările de unde studenţii s-au angajat imediat după absolvire.

Cei mai doriţi angajatori în 2013. Unde speră să îşi înceapă cariera tinerii absolvenţi români

Tinerii absolvenţi sunt chestionaţi anual cu privire la angajatorul visurilor lor de către institutul de cercetare Trendence. Ediţia din 2013 a barometrului a adus câteva schimbări interesante: băncile, deşi încă pe primele locuri, şi-au pierdut mult din atractivitate, în timp ce marii retaileri sunt angajatori mai interesanţi decât în 2012 pentru studenţii români.

Marea Britanie, Germania şi Norvegia, printre ţările care au locuri de muncă pentru români

Asistenţii sociali, inginerii, geologii şi bucătarii din România care vor să lucreze în alte ţări din Uniunea Europeană au disponibile, prin reţeaua Eures, locuri de muncă în ţări printre care Marea Britanie, Irlanda, Germania, Norvegia şi Finlanda.

Criza a dublat numărul şomerilor în unele judeţe

Cele mai recente semnale de pe piaţa muncii arată o îmbunătăţire în privinţa angajărilor, dar situaţia nu este deloc îmbucurătoare dacă privim în ansamblu.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: