STUDIU Pe cine urăsc românii şi de ce

Ne considerăm superiori altor naţionalităţi sau altor religii şi nu ne-am dori nici în ruptul capului vecini musulmani sau evrei. Suntem împotriva căsătoriilor gay, nu dorim interacţiunea cu alţii, însă suntem dispuşi să le tolerăm prezenţa, dar după ce îi izolăm.

Românii se consideră superiori din punct de vedere cultural altor naţii, sunt habotnici şi nu ar fi dispuşi să aibă în familie sau ca vecini musulmani ori evrei. Mai mult, gradul de toleranţă al românilor privind căsătoriile între persoanele de acelaşi sex este extrem de scăzut, trei sferturi dintre ei nefiind de acord cu aşa ceva. Datele se desprind din cel mai recent studiu făcut de agenţia americană Pew Research Center.

Prejudecăţile românilor, lipsa de educaţie şi discursul liderilor, fie ei religioşi sau politici, sunt doar câteva dintre motivele pentru care românii sunt departe de a fi europeni din punct de vedere al gradului de toleranţă, mai arată raportul. „Românii încă întorc capul când văd un om de culoare, iar în mediul rural este şi mai rău“, afirmă specialiştii. Concret, aproape 70% din români nici nu vor să audă că ar putea avea vecini din rândul musulmanilor sau al evreilor. Nici perspectiva de a se înrudi cu ei nu le surâde, subliniază studiul citat.

„Faţă de musulmani există o reticenţă din cauza prejudecăţilor şi ideilor false pe care le avem, în sensul în care punem semnul echivalenţei între musulmani şi terorism. Românii consideră persoanele care sunt de religie musulmană ca fiind periculoase şi că le-ar ameninţa siguranţa. Al doilea aspect este unul de natură religioasă. Există diverse scrieri religioase care amintesc că creştinii au fost persecutaţi de musulmani, aceştia din urmă ajungând să fie asimilaţi cu păgânii“, a declarat, pentru „Adevărul“, psihologul Mihai Copăceanu, adăugând că gradul scăzut de toleranţă al românilor faţă de alte naţionalităţi este o consecinţă directă a discursului care diferenţiază religia noastră autohtonă de cea musulmană.

Românul e prin excelenţă ortodox

În fapt, 74% din români consideră că religia este parte din identitatea naţională şi afirmă că a fi creştin este egal cu a fi „cu adevărat român“. Mai mult, 98% din adulţi susţin că sunt creştini, iar 46% sunt de părere că valorile şi credinţele religioase ar trebui să fie mai bine promovate de către guvernanţi.

„Românul, prin excelenţă, este ortodox şi creştin, cum poate fi altfel? În ciuda trecerii timpului, oamenii cred şi astăzi la fel. La noi, tradiţia în sine şi aspectul cultural au valoare de normă socială. Avem tradiţii şi obiceiuri care sunt chiar mai puternice decât legile statului şi care influenţează viaţa de zi cu zi. Şi atunci, oamenii identifică identitatea lor cu religia. Ţine foarte mult şi de discursul liderilor religioşi, ei de fapt sunt cei care educă poporul“, a completat Mihai Copăceanu.

Dacă românii sunt, potrivit studiului, foarte naţionalişti şi pun mult preţ pe religie, în speţă, pe ortodoxism, cetăţenii altor state europene au o mai mare deschidere faţă de multiculturalism şi faţă de alte religii. De pildă, în ţările din Europa de Vest, mai mult de 50% din respondenţi sunt gata să primească în familie un musulman sau un evreu.

„În general, societăţile care au o structură mai colectivistă sunt mai puţin tolerante faţă de cei din afara grupului respectiv decât societăţile indivizilor autonomi. De aceea, în zona Europei Centrale şi de Est sunt ţări cu un colectivism crescut şi cu un nivel mai scăzut de toleranţă şi deschidere spre cei din afara grupului propriu. Toleranţa noastră este interesantă, în sensul că noi nu dorim interacţiunea cu alţii, dar suntem dispuşi să le tolerăm prezenţa. Totuşi, îi izolăm“, a declarat şi psihologul Daniel David, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj.

Toleranţi doar la nivel declarativ

Ceea ce le-a atras atenţia specialiştilor e faptul că 66% din români consideră că propria lor cultură este superioară altora, ţara noastră clasându-se pe locul trei la nivel european din această perspectivă, într-un top condus de Grecia şi Bulgaria. Alte state care înregistrează un nivel ridicat al superiorităţii culturale sunt Georgia, Armenia, Rusia, Bosnia şi Serbia, notează studiul citat.

Pe de altă parte, sociologul Alfred Bulai spune că românii din mediul urban sunt totuşi destul de toleranţi faţă de ceea ce este diferit. „Trebuie să ţinem cont de faptul că România este în general o ţară destul de tolerantă, românii sunt cosmopoliţi“, a explicat sociologul pentru „Adevărul“.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre opinia cetăţenilor români faţă de căsătoriile încheiate între persoane de acelaşi sex. Chiar dacă aceştia nu au luat parte la referendumul pentru redefinirea familiei de la începutul lunii octombrie, iar Constituţia nu a fost modificată, 74% din ei nu sunt de acord cu căsătoriile gay, potrivit Pew Research Center.

„74% nu sunt de acord, dar nu se opun căsătoriilor gay, ceea ce este din nou foarte interesant. Noi nu suntem de acord nici cu căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, nu ne plac străinii, dar nu acţionăm împotriva lor. Avem toleranţă la nivel declarativ, dar ea nu se manifestă acţional. Inevitabil, am ajuns să acceptăm faptul că există naţionalităţi care sunt altfel decât noi, fără să interacţionăm cu ei, dar fiind închişi în structura noastră colectivistă, dar nu am făcut nimic împotriva lor“, conchide profesorul Daniel David. 

De unde poate veni soluţia salvatoare

România va deveni mai tolerantă pe măsură ce va creşte nivelul autonomiei indivizilor, cei care vor schimba paradigma urmând a fi elevii şi studenţii acum, respectiv generaţia Z şi generaţia alfa, arată specialiştii. „E clar că pe măsură ce România se mişcă spre profilul individului autonom şi aceste mentalităţi se vor schimba. Aşteptăm să apară generaţia tânără care are o încredere socială mult mai mare, mă refer la cei care au acum până în 20 de ani“, a declarat Daniel David.

„Eu consider că ne îndreptăm spre zona vestică, de obicei pe măsură ce creşte nivelul autonomiei indivizilor, colectivismul slăbeşte şi atunci apare o deschidere faţă de cei din alte zone, nu doar o toleranţă, ci începi să interacţionezi cu ei, să-i accepţi în grupul tău pentru că grupurile se formează nu pe bază de sânge sau grade de rudenie, ci pe bază de valori comune. Şi atunci, dacă un musulman sau un evreu are valori comune cu tine, îl accepţi cu mai multă uşurinţă“, a completat psihologul.

La rândul său, Mihai Copăceanu afirmă că este nevoie de o schimbare a discursului promovat de liderii religioşi. „În primul rând, acest discurs ar trebui să inspire comunităţilor religioase toleranţa religioasă, aici e cheia, ca omul să nu vadă o contradicţie între a fi profund religios şi a fi tolerant. La noi, din păcate, modelele nu sunt foarte tolerante, ci dimpotrivă. Pe de altă parte, noi încă nu avem exerciţiul trăirii într-o comunitate cu mai multe culte religioase. Englezii, francezii, italienii sunt mai toleranţi pentru că trăiesc împreună cu astfel de oameni“, a conchis acesta.