Salvaţi Copiii: În 2020 a fost înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil din istoria României. De unde vin cei mai mulţi copii

Salvaţi Copiii: În 2020 a fost înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil din istoria României. De unde vin cei mai mulţi copii

Principalele ţări de provenienţă ale persoanelor care au solicitat azil în România sunt Afganistanul, Siria şi Irak -FOTO EPA-EFE

În 2020 a fost înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil din istoria României - 6156. Iar această tendinţă ascendentă continuă şi în primele şase luni ale anului 2021, doar în primul semestru au fost depuse alte 5.102 cereri, 1.511 pentru minori, a declarat, joi, Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Ştiri pe aceeaşi temă

„În anul 2020 a fost înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil din istoria României - 6156, dintre care 1551 au fost copii şi 4607 adulţi. Alarmant este faptul că din cei 1.551 de copii 62% dintre aceştia au fost copii neacompaniaţi, copii care au venit fără familia lor alături. Această tendinţă ascendentă continuă şi în primele şase luni ale anului 2021, doar în primul semestru au fost depuse 5.102 cereri, dintre care 1.511 minori, dintre aceştia 875, mai mult de jumătate, fiind copii singuri", a spus Gabriela Alexandrescu în cadrul unei dezbateri online, în cadrul căreia a fost lansat proiectul "Incluziunea socială a migranţilor prin implicarea comunităţilor locale". 
 
Conform sursei citate, principalele ţări de provenienţă ale persoanelor care au solicitat azil în România sunt Afganistanul, care are peste jumătate din solicitările azil şi din numărul total de copii, peste 70% vin din Afganistan, Siria - cu 15% şi Irak - cu 7% şi apoi celelalte ţări cu procente mai mici Bangladesh, Iran, Somalia, Pakistan ,Yemen şi Eritrea.
 
„Această creştere enorm de mare a solicitărilor din ultimii ani, credem noi, că necesită o planificare adecvată şi în acelaşi timp o flexibilitate a măsurilor de sprijin şi suport. Una din cele mai mari dificultăţi care se răsfrânge asupra minorilor neînsoţiţi este legată de desemnarea reprezentantului legal care are rolul de a reprezenta interesele copilului neînsoţit pe tot parcursul procedurii de acordare a unei forme de protecţie internaţională. Din experienţa noastră de până acum, până la numirea acestuia, copiii beneficiază doar de o parte din drepturile şi asistenţa de care au nevoie", a mai precizat Gabrielei Alexandrescu.
 
Totodată, specialiştii Salvaţi Copii au sesizat un contact extrem de limitat între copii şi reprezentanţii legali, printre factorii care duc la această situaţie numărăndu-se:
  • bariele lingvistice,
  • numărul mare de cazuri gestionate de un reprezentant legal,
  • procedurile administrative insuficient de flexibile.
 
Conform Gabrielei Alexandrescu până acum exista o persoană reprezentant legal numit în fiecare centru, iar de anul acesta în trei centre deja există câte două persoane care pot prelua acaestă funcţie.
 
"Copiii prinşi în teatrele de război sunt într-o situaţie dramatică. În ultima lună, odată cu retragerea forţelor aliate din Afganistan, sute de copii din Afganistan au fost nevoiţi să îşi abandoneze casa şi, în multe cazuri, familia, şi să fugă din calea violenţelor. E nevoie de o intensificare a serviciilor sociale în centrele de refugiaţi, şi aşa încărcate, iar pandemia pune probleme suplimentare", a atras atenşia Gabriela Alexandrescu.
 
În perioada ianuarie - iunie 2021, Salvaţi Copiii a acordat o atenţie deosebită furnizării de servicii directe copiilor, părinţilor şi adulţilor vulnerabili solicitanţi de azil sau beneficiari ai protecţiei internaţionale. 
 

Activităţile Organizaţiei Salvaţi Copiii s-au desfăşurat în Centrele Regionale de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil din Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Timişoara, aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări.

Astfel, Organizaţia Salvaţi Copiii a oferit servicii educaţionale şi sociale pentru 594 de copii (dintre care 302 minori neînsoţiţi) şi pentru 434 de adulţi solicitanţi de azil şi beneficiari ai protecţiei internaţionale. Dintre aceştia, 379 de copii şi 318 adulţi au beneficiat de sprijin material (alimente, haine, medicamente, igienico-sanitare, tablete), 546 de copii şi 434 de adulţi au beneficiat de consiliere informaţională, 145 de copii au beneficiat de servicii educaţionale şi activităţi recreative, iar 208 copii şi 54 de adulţi au primit asistenţă în vederea accesării serviciilor sociale (consiliere, acompaniere, depunere dosare sociale, alocaţii, acte stare civilă, dosare de handicap etc.).
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările