Românii, iniţiaţi în acordarea primului ajutor

FOTO: Golin

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a lansat programul naţional pentru educarea populaţiei în acordarea primului ajutor în situaţii de urgenţă şi dotarea unor spaţii publice cu defibrilatoare moderne care pot fi folosite pentru salvarea vieţii unei persoane cu probleme, până la sosirea echipajelor medical.

Nu mai puţin de 370 de staţii mobile de prim ajutor vor fi montate în spaţiile publice intens tranzitate din ţară. Dintre acestea, 40 vor fi distribuite în cele mai aglomerate spaţii publice, printre care staţii de metrou, gări, dar şi alte locaţii alese în funcţie de numărul de intervenţii medicale din ultimii ani din Capitală. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a lansat, joi, programul naţional „Punct de prim ajutor. Fii salvator!", pentru educarea populaţiei în acordarea primului ajutor în situaţii de urgenţă şi dotarea unor spaţii publice cu defibrilatoare care pot fi folosite pentru salvarea vieţii unei persoane cu probleme, până la sosirea echipajelor medicale. Potrivit statisticilor doar 3% din cei care fac stop cardiorespirator în afara spitalului supravieţuiesc întrucât puţini oameni ştiu să facă manevre de resuscitare în astfel de situaţii. „La stopul cardiac şi în situaţiile în care pacienţii au nevoie de un sprijin - oxigen sau alte modalităţi de asistenţă de urgenţă, cu cât întârziem, cu atât şansa bolnavului scade. La stopul cardiac, fiecare minut contează - dacă pacientul este defibrilat în primul minut, şansa de resuscitare şi de recăpătare a funcţiilor totale este de 90%. În al doilea minut e de 80% şi cu fiecare minut scade cu aproximativ 10%", a explicat şeful DSU, Raed Arafat.

Acest punct de prim ajutor are încorporat un defibrilator automatic, pulsoximetru pentru măsurarea pulsului şi a saturaţiei de oxigen din sânge, un aparat de electrocardiogramă şi o sursă de oxigen. „Aici nu vorbim de un defibrillator simplu, vorbim de o staţie de prim ajutor. Aparatul nu este numai pentru pacientul inconştiet în stop cardiac. Acest aparat poate fi folosit şi pentru transmiterea datelor şi acordarea primului ajutor unui pacient conştient. Aparatul este mai mult decât un defibrilator, acesta poate veni cu date suplimentare pentru dispecerat şi poate salva vieţi”, a menţionat Arafat.

Concret, odată ce a fost mutat din locul unde este în mod normal amplasat, aparatul apelează automat numărul de urgenţă 112 pentru a semnala folosirea lui şi pentru a pune în legătură persoana care acorda îngrijiri la faţa locului cu un medic care o poate ghida. Acest tip de echipament, care poate acorda primul ajutor pacienţilor cu diferite afecţiuni, poate fi utilizat cu minimă pregătire sau pe baza indicaţiilor date de aparat sau dispecerat. Defibrilatoarele vor oferi indicaţii în limba română, astfel încât acestea să fie cât mai accesibile publicului larg. Aparatele medicale vor transmite către dispecerat date cât mai exacte despre starea pacientului, astfel încât medicul să ia cea mai bună decizie raportată la situaţia în care pacientul se găseşte.

Unde ajung aparatele

„Prin aceste defibrilatoare, accesibile pentru public, cineva, înainte să ajungem noi, poate să ajute persoana respectivă şi poate să repornească cordul sau să ne dea detalii în plus despre persoana respectivă. De exemplu, dacă cineva sună la 112 şi spune câteva date, neclare, decizia nu e totuna ca în cazul în care cineva foloseşte acest aparat, transmite nişte date la dispecerat şi medicul poate să ia altă decizie", a precizat Arafat. Prima etapă a acestui program va începe în noiembrie 2019 prin instalarea a 40 de echipamente medicale în Bucureşti. Dintre acestea, 27 vor fi distribuite în cele mai aglomerate spaţii publice, printre care staţii de metrou, gări, dar şi alte locaţii alese în funcţie de numărul de intervenţii medicale din ultimii ani.
Bugetul total al proiectului este de 5.019.420 lei. Astfel, din totalul de 370 de echipamente medicale, LIDL susţine dotarea la nivel naţional cu 340 de defibrilatoare, iar Fundaţia pentru SMURD va asigura cofinanţarea proiectului prin achiziţia a 30 echipamente medicale destinate spaţiilor publice. Programul naţional "Punct de prim ajutor. Fii salvator!" presupune dotarea spaţiilor publice şi comerciale cu staţii mobile de prim ajutor, în total 370 de locaţii la nivel naţional. Dintre acestea, 105 echipamente medicale avansate vor fi instalate în locuri publice din Bucureşti (27), Iaşi (12), Timişoara (12), Cluj (12), Constanţa (12), Oradea (10), Sibiu (10) şi Târgu Mureş (10), restul fiind amplasate în toate magazinele Lidl din România.

Cum se foloseşte defibrilatorul

În prezent, în Capitală avem doar câteva defibrilatoare externe automate amplasate în unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou. Defibrilatorul extern automat (DAE) este un dispozitiv computerizat care analizează ritmul cardiac al victimei. Pe baza analizei, dispozitivul decide dacă este necesară administrarea unui şoc electric. DAE sunt extrem de precise şi vor declanşa un şoc electric doar dacă este necesar. Funcţionarea lor se bazează pe şocuri electrice care pot corecta ritmul cardiac anormal. Dacă se acţionează rapid, ritmul cardiac poate reveni la normal.

Practic, cutia în care stă defibrilatorul este legată la sistemul de urgenţă 112. În momentul în care există o problemă şi cutia este luată de la locul ei, automat se face legătura către 112, unde răspunde un operator. Operatorul întreabă cetăţeanul care foloseşte cutia ce urgenţă are. După care se deblochează cutia şi poate fi scos defibrilatorul şi electrozii aferenţi. Aceştia se pun pe pieptul victimei în partea dreaptă sus, sub claviculă şi în partea stângă jos pe abdomen. Nu este nevoie de nici o pregătire în prealabil. Ele sunt special concepute pentru a fi folosite de către persoane care nu au nici un fel de educaţie medicală. În anumite condiţii pot fi folosite aceste defibrilatoare de către absolut oricine numai prin indicaţie celor de la 112 care stau prin telefon cu persoana respective, dar cel care sună la 112 trebuie să menţioneze că se află în preajma unui defibrilator automat şi că îl poate folosi.

Ce se întâmplă în timpul unui stop cardiac

În primele două minute de la instalarea stopului cardio-respirator, celulele încep să moară din cauza opririi circulaţiei sângelui şi lipsei de oxigen la nivelul creierului. Prin suportul vital de bază, putem menţine oxigenarea cordului şi a creierului până în momentul sosirii echipajului de ambulanţă. În cazul unui stop cardio-respirator, un om poate supravieţui, dacă se intervine în primele 6 minute. După 6 minute, persoana poate să supravieţuiască, dar cu grave leziuni ale creierului. Ambulanţele ajung, în medie, în 11-12 minute la o urgenţă. Legea sănătăţii obligă fiecare cetăţean să anunţe la 112 o urgenţă şi să acorde primul ajutor, la indicaţiile primite prin telefon. Codul Penal prevede închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă pentru cei care pot, dar nu ajută persoanele aflate în pericol.