România, singura ţară din UE care nu colectează plasmă pentru fracţionare

România, singura ţară din UE care nu colectează plasmă pentru fracţionare

FOTO: Adevărul

România a rămas singura ţară din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracţionarea prin plasmafereză. Prin această tehnică doar plasma este colectată, iar celelalte componente sanguine sunt restituite donatorului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Foarte mulţi pacienţi din România au nevoie de imunoglobulină, un medicament derivat din plasma umană, atrage atenţia Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID). În lipsa acestui tratament, o parte dintre pacienţi pot muri.

În ţara noastră, consumul de imunoglobulină pe persoană este mult sunt media consumului acceptabil, conform unor date din 2018. „Pacienţii români pur şi simplu îşi doresc să se colecteze cât mai repede plasmă umană pentru producţia de medicamente, astfel încât să nu ajungem să murim toţi din cauză că nu primim la timp tratamentul necesar. Şi nu este vorba doar de pacienţii cu imunodeficienţă primară, în marea majoritate copii, ci este vorba despre încă alte câteva mii de pacienţi cu boli autoimune, boli neurologice degenerative şi alte boli rare, a căror viaţă depinde de tratamentele derivate din plasma umană” se arată în comunicatul transmis de ARPID.

Centrele de transfuzii din România nu respectă cerinţele instituţiilor europene de resort

Centrele de transfuzii din reţeaua Ministerului Sănătăţii nu s-au autorizat conform cerinţelor organismului European de resort (PMF). Acestea funcţionează sub autoritatea Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională (INHT), aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii. O altă problemă a centrelor de transfuzii este că folosesc echipamente vechi şi depăşite, deseori insuficiente, care nu le permit colectarea, testarea şi prelucrarea sângelui în condiţii conforme cu standardele Uniunii Europene (UE).

În prezent, în România, fracţionarea plasmei, respectiv producerea de derivate din plasmă, nu poate fi realizată, ţara noastră fiind dependentă de importul de produse derivate din plasmă. În majoritatea ţărilor europene însă, producerea derivatelor din plasmă este asigurată de firme private. „În România nu se colectează plasmă în prezent iar şansele de îmbunătăţire a situaţiei donării de plasmă depind de deciziile ministerului Sănătăţii. Pacienţii care au nevoie de produse din plasmă ar trebui să tragă un semnal de alarmă, în caz contrar, ministerul nu va lua nicio acţiune în această privinţă” a precizat medicul primar pediatru al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu ” din Timişoara, Mihaela Bătăneanţ.

Beneficiile plasmei

Pe scurt, un litru de plasmă integrală poate fi folosit pentru tratarea a cel puţin trei pacienţi: un pacient care are nevoie de albumină, un alt pacient care are nevoie de factor de coagulare şi al treilea pacient care are nevoie de imunoglobulină. Mai mult, plasma este folosită pentru tratarea pacienţilor care au suferit diverse traumatisme sau care au dificultăţi în combaterea infecţiilor din cauza bolilor autoimune.

Cum se donează plasmă

Procedura  de donare de plasmă este nedureroasă, pacientul simte o uşoară înţepătură precum la donarea de sânge. Prima donare de plasmă durează între două şi trei ore. Ulterior, donarea de plasmă poate dura între 60 şi 90 de minute. Plasma donată se reface în 48 de ore. În ceea ce priveşte frecvenţa donării, medicii recomandă ca donarea de plasmă să nu se facă mai des de 48 de ore sau de două ori pe săptămână.

Ce cred românii despre donarea de plasmă

Potrivit unui sondaj privind donarea de sânge şi plasmă umană, realizat de Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficiente Primare (ARPID), 22% dintre români s-au declarat interesaţi să doneze plasmă, iar 37% au auzit de donarea de plasmă umană.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1067 respondenţi adulţi, marja de eroare fiind de +/-3,0% la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor a fost faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor. Perioada de realizare a sondajului fiind între 16 şi 21 mai 2019.

Cum încurajează statele europene donarea de plasmă

În Austria, Republica Cehă şi Germania donările de sânge sunt recompensate financiar. Tot mai multe state stimulează donarea prin acordarea unor recompense băneşti care acoperă anumite costuri suportate de donator, cum ar fi deplasarea la central de donare, o zi liberă de la serviciu, nevoia de ca consuma o hrană bogată în proteine.

„Donarea, ca peste tot, reprezintă o acţiune voluntară, nimeni nu te poate obliga să donezi sânge sau plasmă. Dar, ca stat, poţi să stimulezi donatorul. Noi trebuie să ne uităm la ceea ce au făcut alte ţări, în special Statele Unite. De fapt, Europa depinde ca produse plasmatice de americani pentru că acolo sunt cei mai mulţi donator de plasmă. Americanii au o anumită educaţie în ceea ce priveşte donarea, sunt informaţi şi mai au această dorinţă de a ajuta aproapele” a completat medicul Mihaela Bătăneanţ.

În decembrie 2017, o pacientă din Alba-Iulia care suferea de o boală de imunodeficienţă a murit din cauza lipsei de imunoglobulină. Atunci medicii de la Spitalului Judeţean din Alba Iulia au declarat că cereau zilnic imunoglobulină şi că nu au primit la timp, astfel încât viaţa pacientei să fie salvată.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: