România ar putea avea 400 de donatori pentru transplant pe an. Statul a alocat, însă, doar o cincime din banii ceruţi
0
România are 40 de centre de prelevare şi, dacă fiecare ar da într-un an câte 10 donatori, atunci potenţialul minim de donatori ar fi de 400, dar fosta conducere a Ministerului Sănătăţii a alocat bani doar pentru 100 de donatori. Anunţul a fost făcut de doctorul Victor Zota, coordonatorul naţional pentru transplant.
„Avem 40 de centre de prelevare acreditate. Dacă fiecare centru ar da câte zece donatori pe an, am avea 400 de donatori, şi acesta este potenţialul minim. Dacă am da dublu, am avea 800 pe an şi atunci ar trebui să creştem şi numărul centrelor de transplant. Nu cred că vom ajunge la 400 de donatori, dar măcar la 200”, a spus Victor Zota, coordonatorul naţional de transplant, cu ocazia Zilei Naţionale a Transplantului, citat de Mediafax.
În 2014, statul a alocat o cincime din banii ceruţi de medici
Întrebat ce sumă a fost alocată în 2014 pentru transplant, Zota a spus că numai o cincime din banii ceruţi.
„În 2014 am primit, conform proiecţiei făcute de fosta conducere a Ministerului Sănătăţii, o cincime din banii de care am avea nevoie. Domnul ministru (Nicolae Bănicioiu, n.r.) a zis că va face tot ce este posibil pentru rezolvarea problemei. Banii de acum ne-ar ajunge pentru 100 de donatori, dar noi am prevăzut cel puţin 170 de transplanturi de ficat şi 300 de rinichi. Banii ne ajung pentru o cincime”, a mai spus Zota.
Până acum, în 2014 au fost 47 de donatori în moarte cerebrală şi au fost realizate 94 de transplanturi de rinichi, 44 de ficat, două de inimă, patru de pancreas şi altele de ţesuturi.
„Potenţial de donatori este foarte mare, aproape orice secţie ATI (Anestezia şi Terapia Intensivă, n.r.) are condiţiile să diagnosticheze şi să menţină un donator. Problema este de finanaţare, în anumite locuri de aparatură şi materiale consumabile”, a spus medicul Dan Tulbure, de la secţia ATI de la Fundeni.
Irinel Popescu: Intervenţiile au înregistrat creşteri constante
Irinel Popescu, directorul Centrului de Chirugie şi Transplant Hepatic de la Institutul Fundeni, a spus că, la zece ani de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, intervenţiile au înregistrat creşteri constante, cu excepţia anului 2009, iar în 2013, a fost înregistrat chiar „un salt”, de la 75 de transplanturi de ficat în 2012, la 122.
Mihai Lucan, şeful Clinicii de Transplant Renal de la Cluj, a spus că rata de transplant renal în România este de 5,2 transplanturi la un milion de locuitori, în timp ce în Ungaria este de 21,3 transplanturi la milion.
„Activitatea de transplant presupune patru elemente, respectiv să fii capabil din punct de vedere tehnic să faci transplantul, să ai donatori, să fie o finanaţare bună şi să fie pacienţi”, a spus Lucan.
În lume sunt peste 100.000 de transplanturi cardiace
Directorul Agenţiei Naţionale de Transplant, Radu Deac, a spus, la rândul său, că este foarte important că au fost reluate transplanturile de cord.
„Cel mai important lucru este că s-au reluat transplanturile la Târgu Mureş şi la Spitalul Floreasca. În lume sunt peste 100.000 de transplanturi cardiace, în SUA se fac 2.300 - 2.500 transplanturi cardiace pe an. Media de longevitate a pacienţilor transplataţi cu inimă este de 15 ani. Dar există şi un caz unic, un transplant făcut unui copil la şase luni de la naştere, care are acum 28 de ani şi desfăşoară o viaţă normală fără terapie imunosupresivă”, a spus Deac.
El a mai spus că medicina de transplant este medicină de perfomanţă, care salvează viaţa, chiar şi a celor în stadii treminale.
„Am vrea ca toţi aceşti specialişti care patricipă la identificarea, menţienrea donatorului şi prelevarea de organe să fie şi remuneraţi. Munca acestor oameni este deosebită. (...) Ne gândim cu nostalgie la perioada când în România exista Aviasan şi aveam în fiecare regiune istorică un avion performant pentru a transporta în urgenţă echipele”, a mai spus Deac.
Potrivit lui Mihai Lucan, Ziua Naţională a Transplantului este „sărbătoarea celor care nu există”. „Nu există, pentru că transplantul nu este o specialitate ca atare, având în vedere că se referă la mai multe organe. Nu există, pentru că cei care fac activitate de transplant nu sunt plătiţi. Ei nu există pe statele de plată ca transplantologi ai niciunei entităţi. ANT face eforturi extraordinare. Ne lipsesc banii. Cred că prin această prismă trebuie să discutăm la nivel de specialişti şi de organizatori, perntru că oamenii merg noaprea şi fac activitatea asta fără să fie plătiţi. Este o problemă foarte mare, se salvează vieţi de oameni de către doctori fără ca medicii să fie determinaţi financiar", a declarat Lucan.
Pe aceeaşi temă:
300 de transplanturi de rinichi, 118 transplanturi de ficat şi unul de cord, realizate în 2013
Anul trecut au fost realizate 300 de transplanturi de rinichi, 118 transplanturi de ficat şi unul de cord, conform datelor Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), date publicităţii joi de Ministerul Sănătăţii (MS).
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, l-a numit pe profesor dr. Radu Deac în funcţia de director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.
Irinel Popescu: România ar putea ajunge pe primele locuri în lume privind transplanturile hepatice
Şeful Clinicii de chirurgie şi transplant hepatic Fundeni, profesorul Irinel Popescu, a declarat duminică dimineaţă, în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, că numărul de transplanturi din România a crescut semnificativ şi speră ca suma alocată de Ministerul Sănătăţii pentru astfel de proceduri să crească.
VIDEO Anchetă la Institutul Clinic Fundeni, după acuzaţii de trafic de organe
Conducerea Institutului Clinic Fundeni a demarat o anchetă internă asupra activităţii de transplant în general şi a transplantului de rinichi în special, după suspiciuni privind traficul de organe, ridicate de un reportaj cu camera ascunsă.
O sută de transplanturi hepatice la Institutul Clinic Fundeni în 2013
Institutul Clinic Fundeni a atins cifra de 100 de transplanturi hepatice efectuate în primele 10 luni ale acestui ani, înregistrând un record pentru această activitate. Concret, au fost efectuate două transplanturi hepatice la o pacientă de 59 ani cu ciroză hepatică, în urma unei infecţii cu virus B şi D, precum şi la un pacient de 57 de ani, cu ciroza hepatică datorată unei infecţii cu virus C.
Se încarcă comentariile...
