PROIECT Amendă de până la 5.000 de lei pentru „traficarea“ şi menţinerea în spitale a copiilor abandonaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Copiii abandonaţi nu vor mai putea fi ţinuţi în spitale şi nici prezentaţi unor persoane străine
Copiii abandonaţi nu vor mai putea fi ţinuţi în spitale şi nici prezentaţi unor persoane străine

Angajaţii din spitale care prezintă copiii abandonaţi altor persoane decât cele avizate (familie, medici, autorităţi), dar şi cei care permit menţinerea în instituţie a celor sănătoşi şi împiedică astfel plasamentul în regim de urgenţă în cel mult două zile de la părăsire riscă amenzi de până la 5.000 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a pus joi, în dezbatere publică, un proiect de hotărâre de Guverm pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenire şi intervenţie în situaţia copiilor părăsiţi în unităţi sanitare.

Oficialii arată în nota de fundamentare ataşată proiectului, ce se află în dezbatere publică până pe 11 septembrie, că „deşi Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cuprinde o serie de prevederi explicite referitoare la modalitatea în care autorităţile abilitate trebuie să acţioneze în vederea derulării procedurilor administrative privind clarificarea situaţiei copiilor părăsiţi în maternităţi sau alte unităţi sanitare a căror naştere nu a fost înregistrată, lipsa unor clarificări metodologice cu caracter explicativ a condus la crearea unor breşe ce a permis menţinerea multor copii într-o situaţie de provizorat, menită să le afecteze astfel atât drepturile, cât şi posibilitatea identificării unor soluţii de protecţie cu caracter temporar sau permanent care să le ofere şansa de a creşte şi se dezvolta într-un mediu familial adecvat".

Ca atare, proiectul de HG prevede o serie de obligaţii clar definite atât pentru personalul medical, cât şi pentru cel al serviciului sau direcţiei de asistenţă şi protecţie socială arondate la nivel local, termene clare şi, în plus, sancţiuni care pleacă de la abateri disciplinare şi ajung la amenzi contravenţionale de până la 5.000 de lei.

De exemplu, serviciul public de asistenţă socială (SPAS) are obligaţia să desemneze cel puţin un asistent social care să facă demersurile necesare înregistrării naşterii copilului părăsit în unitatea sanitară, iar DGASPC trebuie să desemneze cel puţin un asistent social care să asigure preluarea acestuia în sistemul de protecţie a copilului, atunci când starea de sănătate îi permite. Nerespectarea acestor obligaţii este penalizată cu amendă contravenţională între 500 şi 1.500 de lei.

Toţi aceşti actori implicaţi în prevenirea şi urmărirea gravidelor cu risc de abandon (inclusiv prin vizite lunare în ultimele două luni de sarcină alături de medic) sunt obligaţi să sesize orice situaţie de risc şi să ţină o evidenţă strictă a mamelor fără acte de identitate, care vor trebui să completeze un formular-tip şi li se va cere să fie fotografiate. Angajaţii care nu respectă aceste obligaţii de raportare riscă sancţiuni pentru abateri disciplinare.

Proiectul mai prevede şi obligaţia spitalelor de a încheia protocoale de colaborare cu aceste SPAS-uri şi DGASPC-uri în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a actului normativ. În caz contrar, riscă tot amenzi între 500 şi 1.500 de lei. Aceeaşi amendă o primesc şi responsabilii din spitale care nu diseminează prevederile actului normativ către cei implicaţi, dar şi poliţiştii sau angajaţii DGASPC care nu comunică asistentului social din spital rezultatele verificării identităţii unei mame fără buletin, telefonic sau în scris în 72 de ore.

Cele mai mari amenzi, între 1.500 şi 5.000 de lei, sunt pentru personalul unităţii sanitare care prezintă copilul aflat în situaţie de risc sau pe cel părăsit, altor persoane, cu excepţia personalului unităţii sanitare care oferă servicii medicale acestuia, părinţilor, membrilor familiei extinse şi reprezentanţilor SPAS sau DGASPC.

Procesul verbal de constatare a părăsirii copilului se va face în cel mult cinci zile şi de la momentul sesizării dispariţiei mamei până la întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului, reprezentantul fiecărei instituţii semnatare iniţiază acţiuni specifice de identificare a acesteia.

Iar în cel mult două zile de la întocmirea  procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului, dacă starea de sănătate a copilului permite externarea lui, directorul DGASP-ului care ţine de domiciliul mamei, dacă a fost identificată, sau, în caz contrar, de spital, este obligat să dispună plasamentul în regim de urgenţă şi să preia copilul. 

Procedura e valabilă şi în cazul copiilor internaţi în spital şi ulterior abandonaţi. Nerespectarea acestei obligaţii de a stabili cât mai repede o măsură de plasament se pedepseşte de asemenea cu amendă de până la 5.000 de lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se va face de către persoane cu atribuţii în acest sens din cadrul Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne sau Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

Documentul pus în dezbatere publică mai prevede că orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupaţiei sale, lucrează direct cu un părinte/ reprezentant legal faţă de care are suspiciuni legate de existenţa unei situaţii de risc de părăsire a copilului este obligată să sesizeze serviciul public de asistenţă socială în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.

 Proiect HG Copii Parasiti Unitati Sanitare

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite