Prezumţia de nevinovăţie, numai pentru parlamentari. Managerii de spitale, suspendaţi automat dacă sunt acuzaţi de infracţiuni

Managerii de spitale arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu vor fi automat suspendaţi din funcţie

Spre deosebire de senatorii şi deputaţii care au probleme cu legea, dar rămân în funcţie, managerii de spitale arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu vor fi suspendaţi imediat din funcţie. În cazul celor condamnaţi definitiv, contractul de management încetează pe loc.

Aşa prevede un proiect de ordin pus în dezbatere de Ministerul Sănătăţii, document care, între altele, arată şi situaţiile în care un director de unitate sanitară este incompatibil sau riscă să fie acuzat de conflict de interese. 

În contextul în care 15 manageri de spitale au fost condamnaţi sau sunt cercetaţi pentru acte de corupţie, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în Bucureşti - Spitalul de Arşi, Institutul Ana Aslan, Spitalul Floreasca, Spitalul Malaxa, Spitalul de Oftalmologie, Spitalul Sf. Ioan, Institutul Oncologic Bucureşti - specialiştii spun că proiectul de act normativ este unul de bun augur. 

„Mi se pare normal ca dacă un manager de spital este arestat preventiv, el să fie suspendat din funcţie. Suspendat, nu destituit. Ştiu că s-a argumentat că suspendarea ar constitui o încălcare a principiului că cine nu este condamnat e considerat nevinovat. De fapt, suspendarea nu e o pedeapsă. E ceva firesc. Dacă, spre exemplu, unui manager i se suspendă contractul şi se dovedeşte că nu a fost vinovat, e achitat şi îşi primeşte salariul pentru toată perioada în care a avut contractul suspendat. Îşi primeşte drepturile, retroactiv. Iar în cazul în care e condamnat definitiv mi se pare logic ca un contract să înceteze. Este bine că se fac astfel de clarificări. Ele nu ar trebui să existe doar în sistemul sanitar, ci aceste reguli ar trebui aplicate peste tot”, a declarat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu. 

„În orice domeniu trebuie să existe o suspendare de onoare”

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu, consideră că, de fapt, suspendarea din funcţie are o semnificaţie, în primul rând, asupra integrităţii funcţiei pe care respectivul o ocupă. 

„Instituţia este superioară individului. De asemenea, are impact asupra publicului larg, respectiv asupra pacienţilor, în cazul medicilor care sunt manageri, pentru că oferă asigurări cu privire la integritatea morală şi profesională a celui care ocupă funcţia. În orice domeniu ar trebui să existe o suspendare de onoare. Dacă se dovedeşte a fi nepătat, că acuzaţiile sunt false, cu atât mai mult, onoarea îi este respectată şi mai mult, personajul devine şi mai mult apreciat. Dimpotrivă, un manager care nu renunţă ridică mai multe suspiciuni”, a arătat Copăceanu. 

Specialistul subliniază că inclusiv parlamentarii români ar trebui suspendaţi din funcţie câtă vreme sunt implicaţi în anchete de corupţie. De cealaltă parte, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (APCR), spune că ar fi anormal ca un manager de spital asupra căruia planează doar suspiciuni să fie înlocuit cu un director interimar. Cei care ar avea de pierdut ar fi chiar pacienţii, arată reprezentantul acestora. 

„Nu consider că este normal în condiţiile în care o anchetă nu este finalizată. În condiţiile în care la nivelul Parlamentului avem condamnaţi care conduc România eu nu sunt de acord ca orice suspiciune să ia dreptul unui manager de a conduce un spital”, a punctat Irimia.

Când apare conflictul de interese

Proiectul de ordin stabileşte şi în ce situaţii apare conflictul de interese. Spre exemplu, „constituie conflict de interese deţinerea de către manager a unor părţi sociale, acţiuni sau interese în diverse societăţi comerciale ori organizaţii neguvernamentale care stabilesc relaţii cu caracter patrimonial cu spitalul”. De asemenea, nu pot fi încheiate contracte de către manager cu firme sau fundaţii în care au acţiuni sau interese soţia, rudele sau afinii.