Planul Naţional de Combatere a Cancerului este criticat de zeci de medici, ONG-uri şi asociaţii de pacienţi

FOTO: Doc.ro

​Planul Naţional de Combatere a Cancerului este criticat dur de zeci de medici şi ONG-işti pentru faptul că „nu conţine nici măcar una dintre măsurile recomandate de Planul European de Luptă Împotriva Cancerului în ceea ce priveşte combaterea consumului de tutun”, potrivit hotnews.ro.

„Comunitatea medicală, ştiinţifică şi academică, implicată la nivel local şi global în lupta cu efectele consumului de produse din tutun şi nicotină a primit cu încredere şi speranţă prevederile noului Plan European de Luptă Împotriva Cancerului, lansat în februarie 2021 de către Comisia Europeană. Unul din pilonii centrali ai acestui plan este reducerea consumului de tutun până la 5% până în anul 2040. De asemenea, Planul European de Luptă Împotriva Cancerului a stabilit modalităţile prin care se va atinge acest obiectiv, constand in aplicarea mult mai fermă a reglementărilor în domeniu şi revizuirea reglementărilor existente, pentru a ţine pasul cu ritmul apariţiei de noi modalităţi de livrare a tutunului şi nicotinei către consumatorii europeni. Aceasta include revizuirea reglementărilor privind publicitatea produselor din tutun şi nicotină, revizuirea reglementărilor privind fumatul în spaţiie publice închise pentru a include noile produse din tutun şi revizuirea reglementărilor privind taxarea acestor produse beneficiare actualmente de un regim de taxare inexistent sau preferenţial. În iulie 2021, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a prezentat opiniei publice Raportul Global de Progres al Luptei cu Consumul de Tutun. Pentru prima dată, acest raport a inclus date legate de noile produse pe bază de nicotină şi riscul acestor produse pentru generaţia tânără. Directorul OMS a accentuat cu această ocazie nevoia de reglementări mai ferme, care să prevină iniţierea utilizării acestor produse de către copii şi tineri, cât şi faptul ca 84 de ţări ale lumii trebuie să adopte legislaţie strictă în acest sens.

România, alături de alte 181 de ţări ale lumii, este semnatară a Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului, ratificată prin Legea nr. 332/2005. În octombrie 2018, cea de-a 8-a Conferinţă a Părţilor Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului a adoptat decizii prin care statele semnatare au ajuns la acordul că reglementarile privind produsele din tutun trebuie să fie aplicate în totalitatea lor conform prevederilor tratatului internaţional, că trebuie extinse la noile produse din tutun, recomandând revizuirea legislaţiilor naţionale în acest sens.

În ciuda acestor direcţii strategice concrete exprimate de către Planul European de Luptă Împotriva Cancerului şi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, membrii Iniţiativei 2035 Fără Tutun au constatat cu surprindere că varianta de Plan Naţional de Combatere a Cancerului lansată de curând nu conţine nici măcar una dintre aceste măsuri recomandate de către Comisia Europeană sau OMS. Dimpotrivă, am constatat că planul include întregul capitol de prevenţie a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile abia ca al treilea obiectiv definit, in conditiile in care preventia ar trebui sa fie prioritară.

Mai mult de atat, măsurile propuse (respectiv, promovarea unui stil de viaţă sănătos, pliante, conferinţe) sunt în totală contradicţie cu măsurile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind eficiente în reducerea consumului de tutun, existând numeroase date ştiinţifice care arată ineficienţa lor in conditiile in care sunt abordate izolat de măsurile de reducere a accesibilităţii şi atractivităţii produselor din tutun. Un alt exemplu concret care arată nevoia de amendare a măsurilor prevăzute în plan este abordarea propusă legată de cancerul bronhopulmonar, aflat pe primul loc de ani de zile în România la sexul masculin, reprezentând o patologie cu legătură incontestabilă directă cu consumul de tutun în peste 90% din cazuri. Din varianta prezentată de plan lipsesc complet acţiuni concrete şi dovedite de reducere a consumului de tutun precum-actualizarea legii antifumat cu aspecte care ţin de reglementarea tutunului încălzit şi ţigării electronice, alocarea de fonduri suficiente şi extinderea reţelei de cabinete de consiliere a fumătorilor sau introducerea în regim de urgenţă a atestatului de tabacologie.

După cum ştim deja, pandemia COVID-19 a afectat în mod disproporţionat persoanele care suferă de efectele devastatoare ale fumatului. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumătorii prezintă un risc crescut de boală severă in caz de infectie cu virusul SARS-CoV-2. Fumatul (inclusiv al ţigarilor electronice) slăbeşte sistemul imunitar, creşte riscul de infecţii respiratorii şi este o cauză majoră a multor afecţiuni care cresc considerabil riscul de complicaţii severe ale COVID-19, cum ar fi bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, BPOC şi diabetul. Renunţarea la fumatul de orice tip reduce riscul complicaţiilor COVID-19, precum si costurile de îngrijire pe termen scurt si lung a acestor pacienţi.

După cum a afirmat de curând Directorul General OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, «dacă tutunul ar fi fost un virus, atunci impactul lui ar fi fost demult denumit pandemie, iar lumea întreagă ar fi alocat toate resursele posibile pentru a îl opri.» COVID-19 a însemnat peste 40.000 de decese in România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese. Acestea sunt cifre care arată atât rolul covârşitor pe care îl are consumul de produse din tutun şi nicotină în producerea şi perpetuarea bolilor cronice în România cât şi, în egală măsură, nevoia de politici ferme, consecvente şi coerente de reducere a acestui impact devastator.

În septembrie 2016, societatea civilă, medicală şi academică a României a adus în atenţia factorilor de decizie, în prezenţa şi cu susţinerea Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, prima strategie naţională integrată de reducere a consumului de tutun, 2035 - Prima generaţie fără tutun din România. Iniţiativa este susţinută în prezent de peste 350 de organizaţii neguvernamentale care au semnalat, în repetate rânduri, prevalenţa consumului de tutun în rândul copiilor români (de exemplu, faptul că 14,6% dintre copiii cu vârste între 13 şi 15 ani au declarat că au fumat, iar 8,2% că au folosit ţigarete electronice în ultimele 30 de zile. Obiectivul principal al strategiei este reducerea consumului de tutun la sub 5% din populaţia cu vârste cuprinse între 13-15 ani. Avem în vedere pentru România ca generaţia născută în 2017 să devină în 2035 prima generaţie liberă de această dependenţă cu efecte devastatoare.

Ca atare, ne exprimăm suprinderea că nici unul din elementele acestei strategii nu şi-a găsit locul în varianta prezentată public a Planului Naţional de Combatere a Cancerului. Considerăm că este vital ca cetatenii României, mai ales generaţiile viitoare, să poată beneficia direct de o schimbare de paradigmă a prevenţiei în sănătatea publică, printr-o abordare sustenabilă şi bazată pe dovezi ştiinţifice a factorilor de risc majori pentru bolile netransmisibile (alcool, alimentaţie deficitară, sedentarism, management insuficient al stresului sau somnului etc).

În acest context, ne manifestăm încrederea că varianta preliminară a Planului Naţional de Combatere a Cancerului va fi semnificativ revizuită în ceea priveşte măsurile pentru reducerea consumului de tutun, ţinând cont de recomandările şi opiniile comunităţii ştiinţifice şi medicale.

Membrii Iniţiativei 2035 Fără Tutun, reprezentând principalele organizaţii medicale, ştiinţifice, academice, de tineret şi protejare a drepturilor copiilor, vă stau la dispoziţie cu expertiza specifică necesară”.

Cine a semnat petiţia

• Prof. Univ. Dr. Daniel Coriu, Preşedinte Colegiul Medicilor din România
• Prof. Dr. Roxana Maria Nemeş, Preşedinte Societatea Română de Pneumologie
• Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Preşedinte Secţiunea de Cancer Pulmonar a Societăţii Române de Pneumologie
• Prof. Dr. Florin Mihălţan, Fost Preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie
• Prof. Dr. Dragoş Vinereanu, Preşedinte Fundaţia Română a Inimii, Preşedinte Senatul UMF Carol Davila
• Prof. Dr. Bogdan Alexandru Popescu, Preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie
• Prof. Dr. Mihai Ionac, Secretar General al Societăţii Române de Chirurgie Vasculară
• Prof. Dr. Eduard Apetrei, Medic primar cardiolog, Membru Academia de Ştiinţe Medicale
• Prof. Dr. Dan Gaiţă, Membru în Comitetul Director al Societăţii Europene de Cardiologie si al European Heart Network
• Prof. Dr. Cătălina Poiană, Preşedinte Societatea Română de Endocrinologie
• Prof. Dr. Carmen Bunu Panaitescu, Preşedinte Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică
• Prof. Dr. Popescu Mircea Ioachim, Medic primar cardiolog, Şef Clinică Cardiologie Oradea
• Prof. Dr. Anca Dana Buzoianu, Decanul Facultăţii de Medicină Iuliu Haţieganu, Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca, Preşedinte al Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România
• Prof. Dr. Doina Adina Todea, Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca Iuliu Haţieganu, Medic Primar Pneumologie, Membru în Comisia de Pneumologie a Ministerului Sănătăţii
• Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan, Preşedinte Fundaţia Procardia
• Prof. Dr. Zoltan Abram, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş
• Prof. Dr. Monica Tarcea, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş (cercetător în domeniul fumatului)
• Prof. Univ. Dr. Sorin Rugina – Asociaţia Medicilor Infecţionişti,Epidemiologi şi Microbiologi din judeţul Constanţa (AMIEM)
• Prof. Univ. Dr Oana Arghir, Facultatea de Medicină Universitatea Ovidius din Constanţa, Director Medical Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa 
• Prof. Dr. Miron Bogdan, Preşedinte Fundaţia Pneuma
• Conf. Univ. Dr. Alexandra Cucu, Director CNEPSS-INSP
• Conf. Dr. Valentin Nădăşan, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş 
• Dr. Raed Arafat, Societatea de Medicină de Urgenţă şi Catastrofă din România
• Dr. Dina Mergeani, Preşedinte Asociaţia Societatea Naţională de Medicină a Familiei/Medicină Generală
• Dr. Rodica Tănăsescu, Vice-Preşedinte Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti
• Dr. Cristina Cornelia Isar, Vice-Preşedinte Centrul Naţional de Studii pentru Medicina Familiei/Grupul RespiRo al CNSMF/Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei 
• Dr. Cătălina Panaitescu, Grupul RespiRo al CNSMF/Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei
• Dr. Valeria Herdea, Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF)
• Dr. Sandra Alexiu, Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov
• Dr. Raluca Zoiţanu, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie
• Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, Medic primar cardiologie, FACC, FESC. Cardiomed SRL & Cardioscience SRL Bucureşti
• Dr. Beatrice Mahler, Manager, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Bucuresti, Vicepresedinte Comisia de Pneumologie, Şef de Lucrări, UMF Carol Davila Bucuresti, Disciplina Pneumoftiziologie
• Dr. Edith Simona Ianosi, Clinica Pneumologie Tîrgu Mureş
• Dr. Magdalena Ciobanu, Expert al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Comisiei Europene pentru Controlul Tutunului
• Dr. Teodora Ciolompea, Manager Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţelor pentru ineri Sfântul Stelian, Bucureşti
• Sorina-Elena Băiaşu şi Mihai-Cristian Persu, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România:
• Asociaţia Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti (SSMB)
• Asociaţia Organizaţia Studenţilor Medicinişti din Cluj (OSM)
• Asociaţia Societatea Studenţilor Medicinişti Iaşi (SSMI)
• Asociaţia Societatea Studenţilor Medicinişti Craiova (SSMC)
• Asociaţia Studenţilor Medicinişti din Oradea (ASMO)
• Asociaţia Societatea Studenţilor Medicinişti Hipocrate din Sibiu (SSMHS)
• Asociaţia Societatea Studenţilor în Medicină Timişoara (SSMT) 
• Asociaţia Ştiinţifică a Studenţilor Medicinişti Braşoveni (ASSM)
• Liga Studenţilor Tîrgu-Mureş (LSTGM)
• Asociaţia Studenţilor Medicinişti şi Tinerilor Medici din Constanţa (ASMTMC)
• Asociaţia Societatea Studenţilor Medicinişti Galaţi (SSMG)
• Asociaţia Universitară pentru Medicină şi Asistenţă Medicală (AUMAM)
• Bogdan-Mihai Ardeleanu, Preşedinte Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România:
• Societatea Studenţilor în Farmacie Bucureşti (SSFB)
• Organizaţia Studenţilor Farmacişti Cluj-Napoca (OSF Cluj-Napoca)
• Organizaţia Studenţilor Farmacişti din Craiova (OSF Craiova)
• Societatea Studenţilor Farmacişti Iaşi (SSFI)
• Asociaţia Studenţilor Farmacişti din Oradea (ASFO)
• Organizaţia Studenţilor Farmacişti Sibiu (OSF Sibiu)
•  
• Asociaţia Studenţilor Farmacişti Târgu Mureş (ASF Târgu Mureş)
•  
• Liga Studenţilor Farmacişti din Timişoara (LSFT)
•  
• Flavius Costanza-Gugiu, Federaţia Studenţilor în Medicină Dentară din România:
•  
• Liga Studenţilor la Medicină Dentară Bucureşti -LSMDB;
•  
• Organizaţia Studenţilor Stomatologi din Cluj-Napoca– OSS;
•  
• Societatea Studenţilor Stomatologi Iaşi- SSS Iaşi;
•  
• Societatea Studenţilor Stomatologi Craiova- SSS Craiova;
•  
• Organizaţia Studenţilor Dentişti Sibiu- OSD Sibiu;
•  
• Asociaţia Studenţilor Stomatologi din Oradea- ASSO;
•  
• Societatea Studenţilor Medicinişti Galaţi -SSMG.
•  
• Horea-Constantin Chirilă, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi
•  
• Tudor Andrei Ilie, Preşedinte Organizaţia Studenţilor Medicinisti din Cluj-Napoca
•  
• Horia Şerban Oniţa, Preşedinte Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România
•  
• Consiliul Tineretului din România, afiliat European Youth Forum, World Assembly of Youth, Consiliul Naţional pentru Tineret, Consiliul Economic şi Social şi Ambasada Sustenabilităţii în România
•  
• Conf. Univ. Dr. Marina Oţelea, Preşedinte Asociaţia SAMAS-Sănătate pentru Mamă şi Copil
•  
• Sînziana Ioniţă Ciurez, Fundaţia Crucea Albă
•  
• Ana Măiţă, Asociaţia Mame pentru Mame
•  
• George Roman, Salvaţi Copiii România
•  
• Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu, Asociaţia Dăruieşte Viaţă
•  
• Rozalina Lapadatu, Preşedinte Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune – APAA
•  
• Vasile Barbu, Preşedinte Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor din România
•  
• Iulian Petre, Director Executiv Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
•  
• Marinela Debu, APAH-RO, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România
•  
• Dorica Dan, Alianţa Naţională pentru Boli Rare
•  
• Dr. Cristina Vladu, Medic specialist sănătate publică
•  
• Sorin Mierlea, Preşedinte Asociaţia Infocons
•  
• Eugenia Barbu- ACTOR- Asociaţia Culturală pentru Teatru şi Origami din România
•  
• Măriuca Ivan, Director General Crucea Alb-Galbenă România
•  
• Maria Culescu, Preşedinte Asociaţia MAME
•  
• Viorel Roman, Director Executiv Asociaţia ALIAT pentru Sănătate Mintală
•  
• Cătălina Crainic, Asociaţia Children’s Joy
•  
• Iolanda Gheorghiu, Preşedinte Asociaţia Pacienţilor Oncologici din România
•  
• Anca Toma Friedlander, Director Smoke-Free Partnership
•  
• Marius Eremia, Director Executiv Aer Pur România
•  
• Cornel Radu-Loghin, Secretar General European Network for Smoking and Tobacco Prevention
•  
• Denise Deshaies, AMURTEL România
•  
• Daniela Sabadac, Asociaţia David Alexandru
•  
• Casa de Avocatură Sora si Asociatii SCA: Radu Sora, Aniela Sora, Andrei Bodescu, Corina Florea, Diana Bogdan, Diana Tinca, Alessia Gherzan
•  
• Ramona Brad, Director Proiect Iniţiativa 2035 Fără Tutun, Preşedinte Asociaţia Generaţia România Sănătoasă 2035