Penitenciarul, şcoala de infracţionalitate: delicvenţii minori de azi sunt deţinuţii de mâine

423 de minori se află în prezent după gratii, fie că vorbim de centre de reeducare sau de clasicele penitenciare. În fiecare an, zeci de "Silviu" şi "Ursu'", personaje din pelicula "Eu când vreau să fluier, fluier", ajung în arestul poliţiei, de cele mai multe ori pentru futişaguri sau tâlhării, iar mulţi dintre ei privesc viaţa printre gratii pentru a doua sau chiar a treia oară.

Premiul de la Berlin adjudecat de pelicula semnată de Florin Şerban, "Eu când vreau să fluier, fluier", ne-a obligat să aruncăm o privire spre lumea copiilor-captivi, iar actorii săi, Papan Chilibar şi Cristian Dragomir, ambii foşti deţinuţi minori care au reajuns după gratii, ne-au forţat să recunoaştem că, departe de a-i reeduca, penitenciarul îi "învecheşte în rele"

85 din cei 473 de minori închişi sunt ţigani

Când reflectoarele s-au stins, iar ecoul festivalului de la Berlin a amuţit au rămas doar datele statistice. În România numărul minorilor condamnaţi la închisoare a crescut în ultimii trei ani, de la 431, în 2008, la 473, în 2010.

În spatele gratiilor se află, în prezent, 473 de minori, dintre care:165 se află în cele trei centre de reeducare (Buziaş, Găeşti şi Târgu
Ocna), aproximativ 141 sunt în penitenciarele pentru minori şi tineri Craiova şi Tichileşti şi 168 de minori se află în custodia penitenciarelor pentru adulţi, potrivit datelor Administraţiei Naţionale a Penintenciarelor (ANP). Dintre aceştia, 85 sunt de etnie romă.

Cei mai mulţi au comis furtişaguri şi tâlhării.

O treime dintre copiii-infractori s-au reîntors în penitenciare

Datele Administraţiei Naţionale a Penintenciarelor arată că, din cei 46 de minori eliberaţi anul trecut, 14 s-au reîntors după gratii, ceea ce înseamnă că 30% dintre copiii-infractori puşi în libertate se ceartă din nou cu legea.

Sociologul Alfred Bulai este convins că rata de recidivă este mult mai mare, deoarece o parte dintre infractorii juvenili de ieri sunt deţinuţii adulţi de astăzi.

"Penitenciarele sunt şcoli infracţionale"

Acesta vorbeşte despre perpetuarea unei culturi infracţionale în centrele menite să-i reeduce pe minorii delicvenţi.

"Penintenciarele sunt, mai degrabă, şcoli infracţionale, decât centre de reeducare. Este un mediu care facilitează infracţionalitatea. Mulţi ies de acolo ştiind să comită mai multe infracţiuni decât atunci când au intrat", a declarat sociologul pentru adevarul.ro.

Îi pregătim pentru meserii prost plătite

Potrivit acestuia, şcolarizarea micilor delicvenţi pentru meserii prost plătite nu face altceva decât să le netezească acestora drumul înapoi spre penitenciar. "Dacă el câştiga din furturi 1000 de euro pe lună şi tu îl recalifici într-o meserie care se plăteşte cu 5 milioane de lei vechi pe lună, sigur nu îl convingi să rămână curat", a declarat Alfred Bulai.

Acesta a precizat că atipice sunt cazurile în care foşti deţinuţi minori sunt reabilitaţi şi reintegraţi în societate. "Există cazuri mai puţin grave, cei care au ajuns după gratii printr-o întâmplare nefericită care pot fi reeducaţi. Nu însă şi cei care au crescut într-o cultură deviantă", a adăugat acesta.

80% dintre minorii de după gratii şi-au furat libertatea

Din numărul total de învinuiri aduse copiilor, furtul reprezintă aproape 80%, tâlhăria 12%, vătămarea corporală 3,59%, iar prostituţia 0,6%, potrivit unui studiu comandat de Europa FM şi realizat de Institutul de Sociologie în martie anul acesta. Datele prezentate în studiu sunt confirmate şi de informaţiile ANP, care identifică furtul, tâlhăria, omorul şi violul drept principalele infracţiuni săvârşite de minorii care ispăşesc pedepse privatoare de libertate.

Infracţionalitatea juvenilă, în creştere

Potrivit studiului amintit, "Copiii noştri, copiii de lângă noi", realizat în martie 2010, infracţionalitatea juvenilă este din nou în creştere începând cu 2004. Doar în anul 2004 a fost înregistrată o creştere a delincvenţei juvenile cu 7,6% faţă de anul precedent şi a ajuns la 8,2% în anul 2005, aşa cum arată datele Institutului Naţional de Statistică.

"Infracţiunile comise de către minori au crescut ca incidenţă şi au cunoscut o diversificare din punct de vedere al formei, apărând astfel noi tipuri de infracţiuni, precum cele de natură electronică. În 2005, din totalul de 59.105 învinuiri, 11.400 au fost aduse minorilor (19,28 %), iar 2.188 dintre acestea au fost pentru infracţiuni comise cu violenţă", se arată în studiu.

1,1 milioane de minori se află în închisori în întreaga lume

Mai mult de 1,1 milioane de copii şi tineri se află în detenţie la nivel mondial, potrivit unui studiu efectuat de UNICEF în 2007-2008, însă numărul lor ar putea fi mult mai mare. Organismele internaţionale pentru drepturile copiilor, precum şi cele care militează pentru drepturile omului, subliniază că, în cazul minorilor, privarea de liberatate ar trebui să fie ultima soluţie.

Potrivit Raportului Special al Naţiunilor Unite, întocmit de Manfred Nowak în 2009, cu privire la tortura şi la alte tratamente inumane şi degradante, "...toţi copiii răman vulnerabili după detenţie; potrivit unor cercetări atent realizate, în prezent mai mult de un milion de copii sunt privaţi de libertate sau reţinuţi în arest preventiv, case de corecţie sau alte locuri similare. Majoritatea copiilor sunt acuzaţi sau condamnaţi pentru un delict minor. În ciuda impresiei publice, doar o mică parte dintre ei sunt reţinuţi pentru comiterea unei infracţiuni majore. Cei mai mulţi dintre ei se află la prima abatere".

Raportul Novak arată că de multe ori actele de violenţă admise în  diversele legislaţii ca măsură disciplinară îmbracă forme de cruzime greu de imaginat. Autorii abuzurilor asupra minorilor aflaţi după gratii au ca autori atât persoanele adulte menite a păstra ordinea în penitenciare, cât şi ceilalţi deţinuţi.

Organizaţia Naţiunilor Unite, împreună cu organizaţiile care luptă pentru drepturile copiilor susţin limitarea detenţiei copiilor. Potrivit acestora, detentia ar trebui aplicată pentru cea mai scurtă perioadă de timp posibilă şi doar atunci când nu există o altă cale de reabilitare a copilului.