Pagina cititorului

Mariana Zanfir, 55 de ani, bibliotecară în Râmnicu Vâlcea, este abonată la „Adevărul" de ani buni. „E un ziar serios, cu articole realizate profesionist, nu cu subiecte şocante sau de scandal. Merită să îl citească toată lumea", spune Mariana Zanfir.

„Îmi plac suplimentele"

Ea apreciază şi suplimentele ziarului. „În suplimentul «Sănătate» găsesc sfaturi utile despre întreţinere corporală, alimentaţie şi gimnastică. În «Adevărul literar şi artisitic» sunt prezentate personaje din lumea literară de la noi şi din străinătate, iar recenziile de teatru şi film le citesc cu interes". Bibliotecara este încântată şi de cărţile „Adevărul", având acasă volume din toate colecţiile. „Mi-aş dori să editaţi şi cărţi din domeniile juridic şi economic, de finanţe sau economie mondială", încheie Mariana Zanfir.

Dezechilibru în societate

Când sita educaţiei cerne invers, iar valorile sunt privite în oglinzi care deformează, mă întreb de ce parte a ecuaţiei poate sta omul ca să-şi găsească
echilibrul.

Ştim că toţi copiii privesc lumea dinspre ei spre lume, dar atributul maturităţii ar trebui să aibă şi un capăt distal. Deşi uneori egoismul şi nevoia ne cer să ne punem pe primul plan, există compromisuri ale civilizaţiei care fac imperativ altruismul. E prea religioasă împărţirea bucăţii de pâine cu cel ce nu are, dar e mult prea inumană ignoranţa şi calitatea de „buric al Pământului".

Poate că, pe lângă multe specializări oferite în noile direcţii occidentale în universităţile noastre, se dau şi competenţe necesare izbândei autohtone: „şofer de BMW", „căutător în vieţile altora", „permis portghiul", „permis de liberă trecere pe roşu", „competenţe lingvistice insinuabile" etc.

Din păcate, inteligenţa socială de acum ne trece în tabăra celor ce au aruncat cu sete în Maria Magdalena şi au căpătat paradoxal atacului de proximitate, aptitudinea de a vedea „paiul din ochiul vecinului".

Disperarea din om naşte gesturi disperate, însă nevoia se spunea că apropie, nu că învrăjbeşte. Aici se pare că sunt prea multe semne de egal între mere, pere, indiferent de panerele cui se umplu de fiecare dată.

Când „bârna" va fi în­vin­să de un paner golit pe masa cui merită, atestatul de „şofer de BMW" nu va mai fi acreditat de vreo universitate, „buricul Pă­mântului" va fi doar o glumă bună, oglinzile vor căpăta imagini reale şi sita educaţiei va fi în mâini ce nu vor doar amprente, echilibrul va ţine pe braţe şi românul. Raluca Neniu