Măsuri paleative, fără restricţii suplimentare, în lupta cu SARS-CoV-2

România a înregistrat, luni, o rată de pozitivare de 40% în rândul persoanelor testate pentru SARS-CoV-2. FOTO EPA-EFE

În ziua în care în România s-a înregistrat cea mai mare rată de pozitivare de la începutul pandemiei – de 40% din numărul total de teste prelucrate în 24 de ore –, autorităţile au decis să nu instituie restricţii suplimentare, considerând că cele impuse acum două săptămâni sunt suficiente. În continuare, specialiştii sunt de altă părere.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, ieri, 4.041 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 din 10.566 de teste câte au fost făcute de duminică până luni – ceea ce înseamnă o rată-record de pozitivare, de 40%. De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 86 de decese şi 916 pacienţi internaţi la ATI.

În Bucureşti au fost numărate 592 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus în doar 24 de ore, totalul persoanelor infectate fiind de 36.888. De altfel, aici rata de infectare este de 3,91 de cazuri de mia de locuitori.

O situaţie alarmantă a fost raportată în judeţul Sălaj, unde este înregistrată cea mai mare rată de infectare la mia de locuitori: 5,17.

Ce restricţii au fost anunţate pentru Bucureşti

Astfel, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis să sesizeze Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) pe tema închiderii parcurilor seara, după cum susţine prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu.

El a precizat că s-a discutat această chestiune în şedinţa CMBSU de luni, însă acest organism nu poate lua o astfel de decizie. „Nu poate CMBSU să adopte o astfel de măsură, fiind vorba de prezumtive limitări de drepturi şi libertăţi, fapt pentru care s-a decis să sesizăm cu această problemă CNSU şi, dacă apreciază necesar ca la un anumit grad de infectare – nu doar pentru Bucureşti, la nivel naţional – să fie luată şi o astfel de măsură, va fi reglementată prin HG”, a spus prefectul.

Din discuţiile purtate de prefect cu reprezentanţii structurilor de ordine a reieşit că, după ora 22.00, foarte mulţi tineri din Bucureşti se întâlnesc în parcuri, unde au loc petreceri fără respectarea normelor de protecţie sanitară.

Program de muncă decalat la firme şi în instituţii

O altă măsură care va fi pusă în aplicare, deşi ea era prevăzută de lege, se referă la decalarea programului de lucru în instituţiile de stat şi în cele private. „Chiar la nivelul Prefecturii, de mâine (n.r. – astăzi), jumătate dintre angajaţi vor veni de la ora 7.00, iar ceilalţi, la ora 9.00”, a declarat Berbeceanu, explicând că astfel se va evita aglomeraţia la metrou şi în mijloacele de transport ale STB.

„Ne vom asigura că şi operatorii privaţi din municipiul Bucureşti vor respecta această prevedere”, a adăugat, la rândul său, primarul general Nicuşor Dan.

Totodată, primarul Capitalei a declarat că a solicitat o situaţie a planurilor de acces în pieţe. „Până joi, primarii de sector au termen să ne înainteze situaţiile pieţelor, fie pieţe pe care le administrează ei înşişi, prin Administraţia Pieţelor sau alte structuri, să spună dacă au planuri sau nu au planuri de acces cu circuite şi să ne înainteze situaţia pieţelor private pe care ei le-au autorizat să funcţioneze”, a spus Nicuşor Dan.

În rest, toate măsurile care sunt în prezent în vigoare în Bucureşti au fost prelungite pentru două săptămâni, inclusiv cea legată de funcţionarea şcolilor în sistem online.

„Am apreciat că măsuri restrictive suplimentare nu se impun (...) Nu este normal să suprareglementăm, atâta timp cât eu şi colegii din Comitet am apreciat că nu sunt suficient de bine aplicate măsurile deja stabilite”, a adăugat prefectul Capitalei.

Experţii: autorităţile au rămas în urmă cu măsurile

Specialiştii sunt de părere că autorităţile iau măsuri „în urma frontului epidemic” deoarece datele comunicate oficial sunt cele rezultate în urma testelor prelucrate, iar dimensiunea reală a răspândirii noului coronavirus este între 5 şi 10 ori mai mare. Cercetătorul Octavian Jurma spune că riscul „abordării progresive” aleasă ca strategie de către autorităţi are ca rezultat instituirea unor măsuri insuficiente pentru a opri răspândirea accelerată a virusului.

„Trebuie să înţelegem că aceste numere pe care noi le vedem nu sunt altceva decât numărul de cazuri depistate în urma testelor. Cazurile sunt între 5 şi 10 ori mai multe. De aceea, noi suntem cu mult în urma frontului epidemic. Dacă măsurile care se iau nu sunt exagerate în raport cu percepţia noastră despre stadiul epidemic înseamnă că sunt insuficiente, pentru simpul motiv că sistemul nostru de a măsura ne pune mereu în urma epidemiei. Atunci când noi am considerat că avem 2 (n.r. – la mie) măsurat, din cauza modului în care se mişcă epidemia, probabil că, real, suntem cel puţin la 3. Nu ştim exact unde a ajuns epidemia, trebuie să măsori deasupra. Cum se spune în film, ocheşte unde va fi, nu unde este”, a explicat cercetătorul.

Epidemiologul Andreea Moldovan, director medical al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Braşov, spune la rândul său că este nevoie de măsuri „foarte ferme”, luate la nivel naţional, nu local.

„Aş prioritiza economia să poată să funcţioneze mai departe, cu nişte reguli şi controale mai stricte pentru cei care lucrează, însă aş opri partea socială. Nu sunt de acord cu săli de spectacole, cu cinematografe, restaurante, mall-uri, pelerinaje, care creează aglomerări mult prea mari pentru ce ne putem permite acum. Şi şcolile ar trebui momentan oprite. (…) Şi redeschiderea şcolilor a contribuit într-o oarecare măsură la creşterea numărului de cazuri”, a declarat medicul pentru sursa citată. 

Carantinarea pe străzi, o măsură controversată

O chestiune care a rămas „în aer” a fost cea legată de carantinarea pe străzi – „o decizie ipotetică” pe care primarul Nicuşor Dan o menţiona înaintea şedinţei de ieri. „Eu cred că putem să o luăm (decizia de carantinare la nivel de străzi - n.r.), pentru că avem un efectiv de 1.500 de oameni care sunt alocaţi pentru această chestiune, pe tot ce înseamnă ordine publică legată de coronavirus, care vin de la Poliţia Naţională, Jandarmerie şi cele şapte poliţii locale ale Bucureştiului. Şi dacă o să fim în situaţia să luăm această măsură, o s-o luăm”, a spus Nicuşor Dan. 

Reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că, în opinia sa, nu se poate face o „carantinare pe străzi, pe porţiuni de stradă”.

„Ar însemna, de fapt, consemnarea la domiciliu a celor care merg la lucru, nu înţeleg cum s-ar desfăşura o astfel de operaţiune mai ales că o carantină pe străzi sau zone din Capitală este un model pe care nu l-am mai văzut aplicat în alte ţări”, a afirmat el. Rafila a adăugat că, în Bucureşti, răspândirea bolii are legătură cu transportul în comun. „Problema e legată de transportul în comun, să fie foarte clar pentru toată lumea. Transportul în comun e principalul furnizor de cazuri noi în Capitală, pentru că e aglomerat”, a explicat el.