Institutul Cantacuzino dă startul unei producţii experimentale de ser antigripal

După doi ani, Institutul Cantacuzino a revenit în subordinea Ministerului Sănătăţii. Puţin cam târziu, spun experţii care atrag atenţia că în timpul în care s-a aflat la Ministerul Educaţiei, specialiştii din institut au plecat pe bandă rulantă. Un prim pas spre normalitate e vaccinul antigripal experimental care va fi produs în următoarele trei luni.

Institutul Cantacuzino revine, în mai puţin de o lună, la Ministerul Sănătăţii, decizia fiind luată recent de Guvern. Prin urmare, cel mai mare producător de vaccin din estul Europei, lăsat de izbelişte în ultimii ani şi pasat de la Sănătate la Cercetare în 2014, va face paşi timizi spre normalitate şi spre producţia de vaccin antigripal. Problema este că în ultimii doi ani s-a pierdut nu doar timp preţios, ci personal specializat care a ales să plece fie în sistemul privat, fie în spitale, în special din cauza nesiguranţei locului de muncă şi a lefurilor mizere pe care le primea din când în când.

Însă, în ciuda deficitului major de personal, Institutul Cantacuzino va da startul unei producţii experimentale de ser antigripal, pe un lot de 25.000 de ouă eclozate, care au ajuns joi în instituţie. Producţia experimentală va fi gata în trei luni, apreciază Adrian Ionel, fostul director general al unităţii, care a arătat cu degetul spre lipsa de interes din Ministerele Educaţiei şi Sănătăţii cu privire la revitalizarea institutului.

„E vorba de o primă tranşă de 25.000 de ouă eclozate care vor deveni 25.000 de doze de vaccin. E un lot experimental în urma căruia se vor face reglajele de calitate, vom vedea exact cât poate, cum poate şi la ce calitate poate produce institutul vaccin. Pe linia de fabricaţie sunt deja echipamente noi, altele urmează să intre în circuit anul următor”, a explicat, pentru „Adevărul”, Adrian Ionel, precizând că în perioada în care s-a aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, institutului i s-au „tăiat în mare majoritate punţile de legătură cu sistemul sanitar”.

Fără Consiliu de Administraţie până în mai 2016

Specialistul a apreciat că trecerea la Ministerul Educaţiei a avut consecinţe dintre cele mai grave, în special din punct de vedere al salariaţilor, care nu au beneficiat nici de majorări salariale, nefiind incluşi la personal sanitar, şi care au fost la limita subzistenţei, motiv pentru care au ales să demisioneze. În plus, în cele 10 luni în care s-a aflat la cârma Institutului Cantacuzino, cele două ministere nu doar că nu au colaborat deloc, ba au preferat să nu desemneze un Consiliu de Administraţie, care să poată lua decizii referitoare la investiţii şi finanţare.

„Asta a dus la împiedicarea activităţii în mod clar. Acest institut trebuie susţinut multianual de către orice formaţiune politică de la putere, şi financiar, pentru că este exact ca un alergător pe care nu poţi să îl pui după un an de stat pe tuşă să facă record mondial. Trebuie întreţinut, trebuie susţinut. Iar cercetătorii şi profesioniştii trebuie sprijiniţi şi trimişi la specializări”, a completat Adrian Ionel, potrivit căruia mare parte din cei care au rămas, 80 la număr, din 400 câţi erau acum doi ani, au salariul minim pe economie.

Centrele naţionale de referinţă, revitalizate

Trecerea înapoi la Ministerul Sănătăţii le-a adus o brumă de speranţă celor care nu au putut părăsi Institutul Cantacuzino, susţine şi doctorul Marian Toader, şeful sindicatului TESA. „Au fost luni când s-a luat 730 de lei de la portar la director general, a fost foarte greu pentru noi, medicii. Dezastrul a continuat până în mai 2016, când au numit, într-un final, un Consiliu de Administraţie. Planul nostru de investiţii pe anul 2016 a fost aprobat la 1 noiembrie. Au tegiversat. Acum, că trecem înapoi la Sănătate, pot funcţiona centrele naţionale de referinţă, noi am contribuit la sănătatea românilor prin ele”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Toader.

De altfel, şi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a explicat, în momentul în care a anunţat revenirea Institutului în subordinea sa, că principala funcţie a Cantacuzino este aceea de laborator de referinţă.

„Institutul Cantacuzino are un rol esenţial pentru sistemul sanitar românesc. A avut acest rol esenţial pentru zeci de ani. Institutul Cantacuzino trebuie revitalizat. Cu siguranţă la nivelul managementului şi la nivelul unei strategii de revitalizare, sunt foarte multe de făcut. La Institutul Cantacuzino trebuie să fie oprite pierderile, trebuie să fie făcute investiţii, accentul, din punctul nostru de vedere, trebuie pus pe activitatea de laborator”, a precizat Voiculescu, arătând că partea de vaccinare va necesita investiţii.
 
70% din echipamente sunt noi

Până în prezent, pe linia de vaccin antigripal, singurul care ar putea fi produs în aceste momente, au fost aduse centrifuge noi şi o maşină nouă de inoculat ouă. Maşina de recoltat, esenţială în procesul de vaccinare, va fi adusă şi ea în curând, susţine doctorul Marian Toader.

„Avem 70% din echipamente pentru această linie, dar şanse ca Institutul Cantacuzino să producă vaccin care să fie pus în circulaţie ar putea exista abia în campania de imunizare 2017 - 2018. Lotul de testare, cel experimental, e realizat de oamenii care sunt acum în institut, însă pentru vaccin pe larg ar trebui angajaţi oameni”, a conchis sindicalistul.

Motivul pentru care a fost pus pe butuci

Unul dintre motivele pentru care Institutul Cantacuzino a ajuns pe butuci a fost managementul prost. Schimbările dese ale conducerii au pus cruce unităţii care a fost în 2010, în plină pandemie de gripă aviară, unul din cei 12 furnizori de vaccin din lume.