Deturnarea găleţii 2.0

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

August 2014. O campanie umanitară îşi face apariţia pe platformele de socializare: Ice Bucket Challange, pentru a ridica problema bolii Lou Gehrig. Ideea iniţială era simplă şi frumoasă: ori să îţi torni apă cu gheaţă în cap, ori să donezi cel puţin 100 de dolari.

Din punct de vedere medical, scleroza laterală amiotrofică (ALS sau boala Lou Gehrig) este o boală neurologică progresivă, care afectează treptat centri motori din creier şi măduva spinării. Mai pe scurt, mori pentru că nu te mai poţi mişca. Boala nu este contagioasă, dar anual, una până la două persoane din 100.000 o dezvoltă. Pentru ca ne plac numerele, aproape 140.000 de oameni suferă din cauza ei anual.

Despre această campanie aţi citit deja aici, nu voi mai repeta si eu. Bravo iniţiatorilor şi mult succes în continuare oamenilor de ştiinţă, mai ales că până la data de 21 August 2014 au reuşi să strângă $41.8 milioane într-un timp record.

Campania a ajuns şi în România

De la bloggeri, la vedete, de la oameni de rând la politicieni, cam toţi au început să se filmeze şi să (se) posteze (acum nu ştiu şi câţi or să şi doneze). Mişcarea frumoasă, nobilă, cu un caracter constructiv a fost deturnată de români pentru like-uri, vizualizări, notorietate, trend. Dar şi mai important, pentru a fi menţionaţi alături de oameni precum Bill Gates, Oprah sau Zuckerberg (care au propriile ONG-uri umanitare!)

Voi posta aici un răspuns cinic dar adevărat al lui Charlie Sheen, care a donat $10 000 pentru cauză (multumesc Radu pentru link!):

Pentru cei care nu înţeleg engleza, el spune ca nu gheaţa ajută, ci banii, aşa că mai bine faceţi ca el şi nu mai irosiţi apa aiurea.

Acum vin şi vă întreb pe voi, cei care urmăriţi, râdeţi, imitaţi şi daţi mai departe ignorant, ştiaţi, până să îmi citiţi rândurile sau a căuta pe internet, ce este boala asta? Ştiaţi câţi oameni suferă şi mor, anual? Câţi dintre voi aţi donat în acest scop până acum? Dar şi mai important, câţi dintre voi aţi donat sau aţi muncit în orice scop caritabil? De Saving Eliza, aţi auzit? Tot un proiect umanitar este şi el, ba chiar este destinat copiilor care suferă de sindromul Sanfilippo.

Ca să fiu cu adevărat rău, ştiţi cine este singurul supravieţuitor al acestui tip de scleroză? Continuaţi să citiţi şi veţi afla.

Întâi însă, haideţi să ne mai jucăm puţin cu numerele.

În 2013, la nivel mondial, 34% din femei au fost victime ale unui fel sau altul de violenţă sexuală.

Asta înseamnă că aproape 1.2 miliarde de femei au fost agresate sexual în 2013. Adică e ca şi cum am lua toată populaţia actuală a Indiei şi am viola-o.

Calculul matematic a fost făcut la 7 miliarde de oameni, cu un raport de 49,75% femei (adică 101 persoane de sex masculin la 100 de persoane de sex feminin). Pentru si mai multe numere, accesaţi acest link cu fişier Excel.

Hai să mai restrângem puţin aria.

Numai în 2014, în Siria au murit peste 30.000 de oameni, iar din 2011 până acum, aproape 12.000 de copii şi 7.500 femei, nevinovaţi cu toţii, au murit din cauza războiului. Ucişi de compatrioţii în care ar fi trebui să aibă încredere.

screen vdc

Restul detaliilor le puteti afla şi de aici.

Prea departe spaţio temporal? Nu-i nimic, ne mutăm în România. Iată statisticile din partea Poliţiei române, pe anul 2013, legate de infracţiunile grave săvârşite cu violenţă, pe teritoriul ţării.

INFRACŢIUNI GRAVE SAVÂRŞITE CU VIOLENŢĂ       1. Omor 336       2. Tentativa de omor 595       3. Loviri cauzatoare de moarte 75       4. Viol 978       5. Tâlhărie – total 2933       6. Ultraj  377       7. Pruncucidere 10

Adică, tot în cifre, 5.304 de infracţiuni violente săvârşite în 2013. Români contra români. Mai multe detalii găsiţi pe site-ul Poliţiei Române.

Ca să mai dau la o parte atâta „violenţă”, vin cu nişte întrebări:

Câţi români îşi donează acel impozit de 1% în scopuri caritabile, pentru şcoli, spitale, ONG-uri pentru ocrotirea copiilor sau persoanelor neajutorate? Şi, ca să fiu la curent cu subiectele din România, câţi aţi donat sânge în ultima perioadă, fără să vă faceţi publică acţiunea (Facebook, TouTube, Hi5, TV etc.)?

Media creează agenda zilnică iar noi o urmărim cu aviditate, fără să ne pese de celelalte poveşti din jur.

Iată ce spune un studiu al celor de la The Economist, legat de căutările mondiale pe google, în relaţie cu cele mai importante conflicte din 2014:

De când a început conflictul în Gaza/Israel, căutările pentru cele două au explodat, dar la problema Siriei (unde mor sute zilnic) a rămas la acelaşi nivel al (dez)interesului mondial.



Sursa foto: The Economist.

image

Ne creăm o lume a noastră unde ne idolatrizăm reciproc atunci când facem un lucru banal: donăm sânge, bani, pâine, apă…

Suntem mai avizi după like-urile, vizualizările şi faima create pe seama unui proiect umanitar decât să înţelegem cu adevărat situaţia în sine, drama oamenilor care chiar au nevoie de ajutor.

Îi respect pe toţi cei care şi-au ajutat cum au putut semenii. Îi respect pe cei care au donat cât au putut/ au crezut de cuviinţă oricărei campanii. Sunt mândru că mai există astfel de oameni în România. Există, însă, o problemă de principiu a celor care au făcut-o pentru că este cool, mişto, pentru că toţi o fac.

Donăm 10, 20, 30 de lei, poate chiar si 1.000 de Euro, dar când vine vorba să facem noi ceva din proprie iniţiativă, o lăsăm pe mâine (cel puţin!!!). Sau, mai rău, dacă e vorba să ne ajutăm şi înţelege compatrioţii, stăm cu telecomanda în mână şi aducem injurii (rasiste sau nu).

Exemplul lui Mugur Vărzariu este, cred, cel mai de actualitate.

De câte ori aţi fi putut ajuta pe cineva (i s-a furat portofelul, telefonul, a leşinat), dar aţi rămas impasibili? Ridic ştacheta: de câte ori aţi văzut pe cineva că sare în ajutorul vreunei persoane, dar aţi gândit că „e pe interes”?

Iată mai jos contactul câtorva Asociaţii umanitare. Hai să punem România pe harta internaţională şi altfel:

http://www.amnesty.org/en/donate

http://www.icrc.org/eng/donations/

http://www.supportunicef.org/site/c.dvKUI9OWInJ6H/b.7677883/k.2C8F/Donate_now.htm

http://salvaticopiii.ro/?id2=doneaza

http://salvaticopiii.ro/?id2=0004#Vreau_să_mă_implic.html

Ce am descris eu mai sus sunt „boli” create de om, care au un singur numitor comun: violenţa împotriva celui apropiat, nepăsarea faţă de cel apropiat şi egoismul.

Victimele acestea se numără în miliarde, nu în sute, mii sau milioane... miliarde.

Din fericire, pot fi salvate foarte uşor! Din păcate însă, like-ul e la putere.

Aşadar, felicitări români ai anului 2014, aţi devenit prin ignoranţă teroriştii 2.0 care au deturnat găleata umanitară a tuturor celor aflaţi la ananghie, dar mai ales a compatrioţilor voştri.

P.S. Am întrebat în material cine este singura persoană care suferă de ALS şi încă nu a murit. Numele său este Stephen Hawking, un geniu al fizicii, specializat în teoria generală a relativităţii şi o parte a fizicii cuantice. A fost diagnosticat cu ALS la 21 de ani, iar de 51 de ani se luptă cu boala ireversibilă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite