Contractul străzii pentru România

Ieri s-a lansat la Bucureşti Contract România, o reţea naţională civică (18 organizaţii, la acest moment) din 8 judeţe ale României. Grupurile civice fondatoare s-au născut în stradă în urma mişcărilor civice din ultimii ani şi ca reacţie la corupţia politică şi la infestarea discursului politic dominant de către propaganda anti-occidentală şi anti-liberală.

Reţeaua este deschisă grupurilor civice, formale sau informale, care cred în libertatea individuală şi care acţionează în susţinerea şi spiritul democraţiei liberale, statului de drept şi drepturilor omului.

Eu şi Iniţiativa România, mişcarea civică din care fac parte, suntem parte a acestui proiect. Este primul meu articol pe blogurile Adevărul şi am ales să scriu nu o analiză, ci mai degrabă o chemare la acţiune civică organizată pe termen mediu şi lung. #Rezistenţa este spectaculoasă, este explozie de emoţii şi solidaritate, este exprimarea unei speranţe pentru un viitor mai bun, însă ea nu poate fi decât un început pentru schimbare. Ceea ce trebuie să urmeze este #Insistenţa, obiectivele pe termen lung, valorile asumate deschis şi cu onestitate – câteodată împotriva opiniei majoritare, proiecte comune duse la capăt. Or asta înseamnă organizare, timp liber pierdut, nervi şi certuri, oboseală, voluntariat, bani personali pierduţi, aşteptări temperate, relaţii interumane complicate,  un potop de suspiciuni sau insulte publice pe care trebuie să le înghiţi în tăcere pentru a merge mai departe şi a-ţi păstra echilibrul psihic. 

Evident, prima întrebare la care trebuie să vă răspund este „Cine suntem noi?”. Pentru Guvern suntem sorosiştii, suntem tefeliştii plătiţi să protestăm în stradă şi să ne denigrăm ţara. Pentru mare parte a clasei politice suntem marionetele binomului, ale serviciilor secrete străine, suntem duşmanii normalităţii şi tradiţiilor, suntem angajaţii multinaţionalelor care fură avuţia ţării.

Cine suntem de fapt? Suntem oameni simpli, oameni cu slujbe, oameni cu familii, oameni care încearcă să-şi caute fericirea şi să trăiască în bunăstare, oameni cu bune şi rele. Suntem membri ai marii comunităţi care se numeşte România şi membri ai comunităţilor noastre locale din Craiova, Timişoara, Arad, Oradea, Iaşi, Bacău, Galaţi şi Bucureşti.

De ce această ruptură de percepţie intre noi si cei de la putere? Nu vrem aceleaşi lucruri pentru România? Răspunsul este, din păcate, „categoric NU”. Pentru noi libertate înseamnă posibilitatea de a alege şi de a ne exercita drepturile, pentru ei libertate înseamnă libertatea de a fura din bani publici. Pentru noi normalitatea înseamnă toleranţă şi diversitate, pentru ei normalitatea înseamnă ură şi excluziune.

Este o luptă pentru viitorul României care se decide acum. Fie alegem să trăim într-o ţară în care oamenii sunt liberi şi comunităţile puternice, iar legea este egală pentru toţi, fie alegem autoritarismul şi corupţia. Iar pentru noi răspunsul este unul singur: viitorul României este în Europa şi în NATO, în clubul select şi, da, imperfect al libertăţii, statului de drept şi valorilor democratice. Nu există alt viitor acceptabil.

Pentru asta am decis să ieşim în stradă după tragedia din Colectiv. Pentru asta am decis din nou să ieşim în stradă după adoptarea ordonanţei 13. Noi, grupurile civice fondatoare ale Contract România, ne-am format ca reacţie la abuzurile unei guvernări acaparate de reţele de corupţie. Suntem 18 organizaţii grupate în 9 grupuri civice din 8 judeţe ale României care au decis să-şi unească eforturile şi să acţioneze coordonat. Suntem începutul, nucleul unei reţele naţionale de grupuri civice deschise tuturor comunităţilor organizate formal sau informal care cred în libertatea individuală şi care acţionează în susţinerea şi spiritul democraţiei liberale, statului de drept şi drepturilor omului.

Nu pot sublinia îndeajuns: reţeaua naţională de grupuri civice Contract România este abia la început. Este o platformă deschisă, formată din parteneri egali. Şi chemăm toate grupurile civice care au decis să se implice în viaţa comunităţilor lor să ni se alăture. Este simplu. Dacă ai 2 prieteni, câţiva colegi şi sunteţi nemulţumiţi de un aspect al vieţii în comunitatea voastră şi vreţi să vă implicaţi, să rezolvaţi problema, să vă fie auzită vocea in relaţia cu primarul, cu consiliul local, cu o instituţie publică, uniţi-vă, colaboraţi. Formaţi un grup de acţiune civică. Şi noi vă aşteptăm cu bucurie să lucrăm împreună, să ne ajutăm reciproc, să ne consolidăm organizaţiile şi puterea civică de care dispunem. Doar împreună putem reuşi să schimbăm România în bine.

Singura condiţie pentru asociere este să credem în aceleaşi valori. Orice grup, formal sau informal, care crede în libertate şi valori democratice, în drepturi şi libertăţi individuale, în stat de drept şi anticorupţie, în transparenţă, în solidaritate şi toleranţă, în proprietate privată şi drumul european şi euroatlantic al României este aşteptat cu bucurie alături de noi, ca partener egal. Nu contează câţi membri are grupul vostru: 3 membri sau 30.000 de membri. Puterea nu este dată de cantitate, ci de colaborare, de solidaritate, de inteligenţa de a ne susţine reciproc şi de a promova împreună valorile în care credem şi obiectivele asumate.

Şi avem 4 obiective: 2 obiective de reacţie rapidă şi coordonată şi 2 obiective pro-active, de construcţie.

I. Obiectivele de reacţie sunt 1) Apărarea statului de drept şi luptei împotriva corupţiei şi 2) Apărarea şi promovarea libertăţilor individuale şi caracterului laic al statului.

Statul de drept şi societatea deschisă sunt sub asediu. Le pun la pachet pentru că sunt faţete ale aceleiaşi monede. Derapajele puterii au depăşit miza acaparării justiţiei. Guvernul şi mare parte dintre politicieni din toate partidele parlamentare au luat cu asalt chiar valorile democratice asumate prin apartenenţa noastră la spaţiul euroatlantic. Da, duşmanii societăţii deschise şi ai statului de drept au făcut joncţiunea.

Şi am să vă povestesc ceva: pe 31 martie, Iniţiativa România a organizat un protest în faţa ambasadei Rusiei în semn de solidaritate cu protestatarii anticorupţie arestaţi de autorităţile ruse. Am avut atunci o lungă discuţie cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Ambasadorul mi-a spus răspicat 2 lucruri:

• pentru Rusia lupta anticorupţie şi drepturile omului sunt doar instrumente ideologice, politice ale Occidentului împotriva Rusiei;
• intervenţia în forţă împotriva celor care le susţin este justificată şi este făcută în interesul superior al statului.

Susţinătorii anticorupţiei şi libertăţilor şi drepturilor individuale ar fi, în opinia ambasadorului rus, agenţi ai unor conspiraţii străine. Şi-a exprimat, de asemenea, susţinerea fermă şi neechivocă pentru demersurile Coaliţiei pentru familie şi ale majorităţii parlamentare de schimbarea a art. 48 (1) din Constituţia României.

Exact, dar exact aceleaşi argumente sunt folosite aici, în România, atunci când puterea politică doreşte să stopeze lupta anticorupţie şi să discrediteze susţinătorii acesteia. Aceleaşi argumente conspiraţioniste sunt invocate atunci când noi spunem că nu este treaba statului să se bage în casa şi în patul cetăţeanului. Este un pârjol de intoleranţă şi iliberalism care trece graniţa şi se întinde dinspre Rusia înspre Vest. Şi noi suntem chiar la graniţă.

II. Şi mai avem 2 obiective, obiective de construcţie: 1) Reforma legislaţiei electorale şi a finanţării partidelor politice, în sensul liberalizării şi transparentizării, până la alegerile pentru Parlamentul European din 2019 şi 2) Crearea şi operaţionalizarea unei reţele naţionale de grupuri civice în toate judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, precum şi în diaspora, capabile să acţioneze sau să reacţioneze cu privire la teme şi proiecte de interes naţional.

În acest sens, am elaborat un document programatic comun. Este contractul nostru pentru România. Este contractul dintre noi, grupurile civice membre ale acestei reţele naţionale civice, dar şi contractul pe care îl propunem clasei politice şi instituţiilor statului. Este un proiect de ţară care cuprinde direcţiile mari şi unele măsuri de reformă pe care le considerăm urgente pentru România. Contractul pentru România este structurat în 9 capitole: justiţie, reformă constituţională, reforma legislaţiei electorale, E-guvernare şi transparenţă, economie şi fiscalitate, reforma sistemului de sănătate, educaţie, politică externă şi protejarea mediului înconjurător. Îl găsiţi aici. E un document bun, la elaborarea căruia au participat toate comunităţile implicate în proiectul Contract România. Nu este un document exhaustiv şi cu un nivel mare de detaliere, dar este îndeajuns să ţină ocupată guvernarea până în 2025 dacă ar alege să-l implementeze şi să abandoneze priorităţile ei actuale de a mutila legislaţia anticorupţie. Este, oricum, superior în coerenţă şi modernitate oricărui program politic al partidelor actuale.