Aşadar, cum este normal, o să spun eu cine sunt. Sunt o româncă pe care soarta a determinat-o să trăiască mulţi ani în Diaspora din cauza incompetenţei guvernelor care s-au perindat din 1989 şi până acum. Prin 1997-1998, când regimul Constantinescu pe care l-aţi slujit ca şefă a Departamentului Emisiunilor Informative din TVR (nu ştiu de ce nu puneţi acest amănunt din biografia dumneavoastră pe site-ul romaniacurata.ro) low-costul era super-lux pentru românii care nu mai puteau trăi decent în ţara lor, fiindcă industria, agricultura şi celelalte domenii de activitate erau în pragul falimentului, ca urmare a „reformei pe pâine“ enunţate şi promovate de către Victor Ciorbea, Radu Vasile şi alţii, se ştiu ei care. Atunci, când a început să se nască Diaspora  postdecembristă, românii plecau din ţară riscându-şi viaţa la propriu, trecând frontierele mai întîi spre state ca fosta Iugoslavie, Turcia care tot ne mai suportau cât de cât, pentru ca apoi să treacă ilegal, ajutaţi de călăuze, spre ţări mult mai dezvoltate ca Grecia, Austria sau Germania.

Evident, nu aveaţi de unde să ştiţi dumneavoastră despre aşa ceva, că doar eraţi tânăr medic în familie de medici, vă speria, în 1989, doar că vă arunca partidul undeva sau altundeva la un loc de muncă, nu v-a afectat în anii următori că milioane dintre semenii dumneavoastră deşi aveau în buzunar diplome de liceu, facultate şi chiar de doctorat nu mai aveau unde să lucreze. Mai ales inginerii şi cei specializaţi în sfera industrială, agricolă, a construcţiilor. Acei oameni au pornit la drum vânzând ce mai aveau pe acasă să lucreze în agricultură, construcţii, industrie. Dar nu ca ingineri, ci în calitate de muncitori, fără drepturi, pe bani puţini (dar mai mulţi decît oferea România), trăind departe de familii.

Târziu, după ce au reuşit să obţină dreptul de reşedinţă au venit acasă, cu autocarele, microbuzele, fiindcă târziu au apărut cursele low-cost. Dar, repet, de unde să ştiţi dumneavoastră toate astea? Probabil că nu v-aţi ocupat de astea în doctoratul dumneavoastră în Psihologie Socială.

Cursele low-cost au apărut pe aeroporturile comuniste militare dezafectate şi rebotezate „aeroporturi internaţionale“ abia după ce România a devenit membră a Uniunii Europene, adică abia după 2007, anul când aţi început dumneavoastră să emiteţi pretenţii de mare profesoară prin Berlin. Acum v-aş întreba, dacă nu vă place la low-cost, cine vă opreşte să zburaţi cu business-class? Că doar salariile universitarilor germani nu sunt la fel de mici ca ale universitarilor români.

Cursele low-cost au apărut la mult timp după ce românii puteau ieşi din ţară cu minim 500 euro la ei, sumă necesară pentru o săptămână în afara graniţelor. Evident că mulţi au plecat la ei cu 500 euro împrumutaţi ca să îi vadă vameşii, apoi de la locul de unde îi lăsa autocarul sau microbuzul plecau spre necunoscut! Dar repet, cu riscul de a deveni plictisitoare: De unde să fi ştiut dumneavoastră de asta? Eraţi directorul unui departament la TVR pe un salariu care pentru mulţi dintre cei ce plecau din ţară părea uriaş!

Sincer, am văzut că scrieţi „mass-media aferentă“: „Faptul că manipularea ordinară a acestei mase jalnice, cert parte din identitatea noastră naţională centenară, dar partea pe care aş prefera să o uităm, de către nişte operatori ordinari din politică, servicii şi mass-media aferentă a putut atinge culmile pe care le vedem zilele astea e o consecinţă a unei realităţi asupra căreia avertizez de mult“. Aţi fost director într-un departament al televiziunii publice atâţia ani şi nu aţi învăţat, ca intelectuală ce vă pretindeţi că „mass-media“ reprezintă un plural care se traduce prin „mijloace de informare în masă“? Noi, cei din Diaspora care nu citim o carte în low-cost am studiat limbile clasice în liceu, ştim că „medium“ are pluralul „media“! Aşadar ar fi fost corect: „mass-media aferente“!

Şi să vă mai spun ceva, că tot ne întindem la vorbă: ca să pleci în necunoscut, trebuia să înveţi limba ţării unde urma să ajungi! Pentru că altfel nu rezistai! Predaţi în Germania, dar am văzut în biografia dumneavoastră publică că scrieţi în engleză, franceză, dar ocoliţi limba germană! Ei, bine noi cei din Diaspora, vă asigur că atunci când am plecat, vorbeam limba ţării unde am ajuns mai bine decât vorbesc azi mulţi politicieni limba română! Ştiţi dumneavoastră care, fiindcă le luaţi apărarea! Dar de unde era să ştie un doctor în Psihologie Socială treaba asta?

Ajungem la teza dumneavoastră despre „0 taxe în România“, adică despre faptul că românii din Diaspora nu plătesc taxe. Îmi amintesc că România a semnat mai multe tratate privind dubla impunere, care, evident, s-au actualizat, chiar prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană în 25 aprilie 2005. Dar de unde era să ştiţi dumneavoastră toate astea?

Ştiţi că românii din Diaspora de care vă bateţi joc de parcă aţi veni direct din „Craii de curtea veche“, adică 5 milioane de oameni au trimis în 11 ani, de când suntem în Uniunea Europeană, zeci de miliarde de euro în ţară?

Aşadar, românii îşi plătesc taxe acolo unde lucrează. Ce ar fi făcut, doamna doctor în Psihologie Socială, 5 milioane de oameni fără loc de muncă în România? Avea statul român bani să îi ţină? Migraţia românilor este cea mai ridicată pentru un stat din Uniunea Europeană. Evident, din cauza guvernului Dragnea - cine mai ştie ce număr - 3 sau 4, pe care îl lăudaţi în acel regretabil articol. Cu greu astăzi, în România mai lucrează aproape 5 milioane de români! Asta în condiţiile în care în 1990 forţa de muncă activă din România număra circa 10 milioane de lucrători! Vă daţi seama că România a pierdut în trei decenii jumătate din forţa activă? Încotro ne îndreptăm, doamna doctor în Psihologie Socială? Spre viitor sau spre trecut? Spre progres sau spre regres social?

Doamna doctor în Psihologie Socială, ştiţi că românii din Diaspora de care vă bateţi joc de parcă aţi veni direct din „Craii de curtea veche“, adică 5 milioane de oameni au trimis în 11 ani, de când suntem în Uniunea Europeană, zeci de miliarde de euro în ţară? Nu mai vorbim de perioada Tranziţiei (1990-2007)!

Hai să fiu elegantă şi să vă împrospătez memoria, cu un fragment dintr-un articol publicat de mine pe blogul Adevărul, la 8 martie 2018: Din păcate, în cei zece ani de la integrarea României în UE, România nu a atras decât 26,9 miliarde de euro. În fapt, a atras 40,5 miliarde de euro, dar a contribuit la bugetul comun al Uniunii Europene cu 13,6 miliarde de euro.

În perioada 2006-2016, românii din diaspora au adus în ţară 40,449 miliarde de euro, adică aproape cât a atras statul român de la Uniunea Europeană (fără să punem la socoteală contribuţia României la bugetul Uniunii Europene). Dacă scădem această contribuţie a României la bugetul UE, înseamnă că românii din diaspora au trimis cu circa 13 miliarde de euro mai mult decât au reuşit să atragă guvernele României de la aderare până în prezent (...) Marea parte a acestor sume de bani, trimise de românii din Diaspora s-a folosit în subzistenţa familiilor rămase acasă, în achiziţionarea de autoturisme, terenuri, case, repararea de case, educaţia copiilor rămaşi în grija rudelor, servicii, completarea şi echivalarea studiilor, vacanţe, concedii, deschiderea de afaceri, IMM-uri, microferme, înfiinţarea de gospodării de subzistenţă.

Totuşi, o mare parte a afacerilor deschise au fost sufocate de politicile neperformante ale guvernelor postdecembriste, la care s-au adăugat puternica criză economică, corupţia masivă a funcţionarilor publici, autorităţilor fiscale, celor chemate să autorizeze şi să controleze noile entităţi“.

Ce a făcut România cu banii europeni atraşi de către guvernele de după 2007? Păi să vedem (Adevărul), doamna Alina Mungiu Pippidi: „Totuşi din aceşti bani, atraşi de către guvernele României,  o bună parte au fost folosite în investiţii îndoielnice şi neperformante: parcuri în bălţi, terenuri de fotbal în pantă, centre multifuncţionale în comune izolate, puncte de informare turistică în localităţi unde nu existau oportunităţi pentru turism sau nu se făcea deloc turism, şcoli noi sau modernizate în sate unde nu exista numărul minim de copii, astfel că şcoala stătea închisă şi copiii făceau naveta cu mijloace proprii către şcolile rurale de centru aproape părăginite, punându-şi viaţa în pericol. Au existat cheltuieli supraevaluate în modernizarea de drumuri comunale, naţionale, care s-au degradat la primele intemperii, construirea unor porţiuni de autostradă care s-au degradat imediat după inaugurare. S-au făcut de multe ori cheltuieli în formarea resurselor umane în domenii care nu prezentau interes pentru piaţa forţei de muncă. Să nu mai vorbim de cheltuirea defectuoasă a fondurilor pentru modernizarea de spitale, reparaţiile nerezistând, achiziţionarea de aparatură medicală inutilă, sau dacă era utilă (a existat practic şi tendinţa supraevaluării voite), în absenţa resursei umane capabile să o folosească. La acestea se adaugă imixtiunea, de multe ori nefastă a factorului politic (acordări de fonduri “cu dedicaţie“, trucări de licitaţii, obstrucţionarea proiectelor “opoziţiei“), legislaţia anevoioasă, cu multe capcane în materie fiscală, antreprenorială, birocraţia ineficientă în domeniul atragerii şi folosirii fondurilor europene“.

Doamna Alina Mungiu-Pippidi, l-aţi auzit pe politicianul Liviu Nicolae Dragnea cerându-şi scuze numai celor din puşcării! L-aţi auzit că şi-a cerut scuze cumva faţă de bolnavii care mor cu zile în spitale? Faţă de părinţii care îşi trimit copiii în şcoli nesigure? Faţă de bătrânii cu pensii mizere după zeci de ani de lucru care aşteaptă să le trimită copiii plecaţi la muncă în străinătate bani de medicamente şi pentru a cumpăra lemne în pragul iernii?

Vă deranjează că românii pleacă la ei cu zacuscă în portbagaj? Eu am prieteni din alte ţări care sunt încântaţi de zacusca noastră românească! Sunt restaurante în ţări europene care au inclus-o în meniu ca produs de lux! Dar românilor această zacuscă nu numai că le ţine de foame, pe o durată mai mare de timp, dar le păstrează amintirea căminului părintesc pe care au fost nevoiţi să-l părăsească! Doamna Alina Mungiu Pippidi, aşa, ca de la femeie la femeie, ştiţi să faceţi zacuscă? Sunteţi în stare să o deosebiţi de bulion, ghiveci sau alte preparate? Să vă spun eu ce mai iau românii în portbagaj rugaţi de prietenii lor din ţările unde lucrează? Mai iau carne de porc la găleată, şuncă afumată, sarmale, cozonaci, ţuică, pălincă, vin după care străinii se dau în vânt! Toate aceste produse, în frunte cu zacusca, sunt marca identităţii noastre româneşti! Ce intelectual sunteţi dumneavoastră dacă jigniţi bucătăria românească în plin An Centenar? Americanii numesc friptura din carne făcută la foc deschis „barbecue“, tocmai de la berbecul românesc trimis de români în Imperiul Otoman şi pe care otomanii îl exportau în lumea anglo-saxonă. Plecaţi peste Ocean, britanicii au luat cu ei şi ceea ce ei numeau „barbecue“! Nu s-a gândit niciun intelectual britanic să-şi jignească aşa de nefericit conaţionalii plecaţi peste mări şi ţări cum vă bateţi dumneavoastră joc de zacuscă!

Din păcate, pentru dumneavoastră este greu să pricepeţi că românii din Diaspora de care vă bateţi joc au văzut autostrăzi cu patru benzi, trenuri de mare viteză, iahturi de lux, aeroporturi ultramoderne, au văzut spitale, şcoli europene, politicieni competenţi şi integri, adică au văzut ceea ce nu prea are România!

Ia să vedeţi ce spunea miliardarul Ion Ţiriac când pleca în turneele de tenis care l-au consacrat ca sportiv de mare performanţă! Afirma că pleca din ţară cu „sacul de conserve“ pentru a economisi diurna şi aşa mizeră care i se dădea atunci unui sportiv de performanţă.

Hai să analizăm puţin altă referire jignitoare pe care o faceţi la adresa românilor din Diaspora, de care cu falsă superioritate vă delimitaţi: „nu adunăm resturile de la masa lor ca să ne grozăvim în ţară cu maşini la mîna a doua cu numere teribiliste“! Doamna doctor în Psihologie Socială, realizaţi ce aţi scris? Credeţi că dacă în România guvernele postdecembriste, al căror urmaş este acesta pe care îl lăudaţi în articolul dumneavoastră, ar fi creat condiţii decente în România, dacă românii ar fi putut mânca decent în ţara lor, dacă ar fi câştigat decent la ei acasă mai plecau din ţară? Dacă ar fi avut bani de maşini noi autohtone câştigaţi în ţară, şi-ar mai fi cumpărat maşini din afară? Puteţi da un răspuns la toate aceste lucruri? Şi vă mai spun că în niciun caz românii din Diaspora care muncesc cinstit nu au adunat, nu adună şi nu vor aduna resturi de la masa străinilor!

Din păcate, pentru dumneavoastră este greu să pricepeţi că românii din Diaspora de care vă bateţi joc au văzut autostrăzi cu patru benzi, trenuri de mare viteză, iahturi de lux, aeroporturi ultramoderne, au văzut spitale, şcoli europene, politicieni competenţi şi integri, adică au văzut ceea ce nu prea are România!

Vă permiteţi să jigniţi ruşii şi turcii, am văzut. Păi aţi văzut că toţi oamenii cu bani merg la tratamente medicale de ultimă tehnologie în Turcia? Că în Rusia, mai exact în Siberia, sunt printre cele mai bune spitale care tratează cancerul? Noi când vom ajunge la aceste lucruri? Mai ieri, Ministrul Transporturilor îşi asuma în mod ridicol sarcina de a aduce infrastructura feroviară la nivelul anului 1989! Adică, doamna Alina Mungiu Pippidi, dumneavoastră realizaţi că îi apăraţi pe unii pentru care idealul a rămas cu aproape trei decenii în urmă? Aţi văzut infrastructura Turciei? Seamănă Antalya cu Mamaia sau Valea Prahovei? Seamănă Metroul din Moscova cu Metroul din Bucureşti?

Doamna Alina Mungiu Pippidi, mi se pare mie sau vreţi să învrăjbiţi românii din Diaspora între ei, venind cu nişte afirmaţii „pseudo-elitiste“? Majoritatea celor care lucrează azi în Diaspora au cel puţin liceul, unii chiar două facultăţi şi poate chiar două doctorate! Alţii, care din cauza condiţiilor grele din România nu şi-au putut continua studiile, chiar urmează o facultate, un master, un doctorat fie acolo, fie aici, împărţindu-şi concediul să poată veni la sesiunile de examene, să poată pleca în stagii de cercetare! Cei care au facultăţi solicită mereu echivalarea studiilor. Ştiţi că universităţile modifică schemele de personal pentru a angaja personal specializat pe echivalare de studii? Cozile la ambasadele şi consulatele ţărilor UE din Bucureşti sunt mari din această cauză! Copiii celor din Diaspora fac studii universitare în România! Dar, repet, de unde era să ştiţi dumneavoastră toate astea? Îi daţi înainte cu numărul de citări pe universităţile de stat, că despre cele private nu am văzut să fi zis ceva! Credeţi că pe vremea când preda Nicolae Iorga, bunicul soţului dumneavoastră, ne luam de piept cu Sorbona sau Oxford? Ori, românii care plecau din ţară ajungeau să studieze acolo, apoi reveneau să aplice, asta dacă erau lăsaţi!

Cert este că diplomele româneşti sunt recunoscute, acum după aderarea noastră la Uniunea Europeană, indiferent că posesorii lor sunt români sau chiar străini! Procesul de la Bologna, implementat după 2005 a contribuit la acest fapt. Da, doamna Alina Mungiu-Pippidi, probabil din cauza căldurii nu prea ieşiţi din casă! Doar ce s-au terminat înscrierile în învăţământul superior şi mulţi străini vor începe să studieze în România de la toamnă! În România, taxele sunt mari pentru români, dar acceptabile pentru străinii care vin să studieze aici. Cine oare le-o fi spus străinilor că în România se poate studia? Nu românii plecaţi peste graniţă la muncă? Românii din Diaspora au luat cu ei România în suflet, nu au denigrat-o cum faceţi dumneavoastră cu foarte mulţi dintre cetăţenii ei, nevoiţi să lucreze peste graniţe!

Elevii români de elită sunt curtaţi de marile universităţi occidentale care le oferă burse, fiindcă acolo taxele sunt foarte mari! Printre aceşti elevi de elită sunt mulţi care provin din familiile românilor din Diaspora, pe care dumneavoastră îi jigniţi în acel articol! Ştiţi că mulţi copii ai celor din Diaspora sunt azi olimpici internaţionali? Că familiile lor postează pe Facebook mesaje în care îşi arată mândria că nu au trudit prin „cele străinătăţi“ degeaba? Dar, repet, de unde era să ştiţi dumneavoastră toate astea?

Pentru majoritatea românilor, sunteţi un om care aleargă după o glorie pe care nu o merită şi pentru asta aruncă jigniri peste tot!

Credeţi că acei 5 milioane de români din Diaspora ar mai munci acolo dacă România le-ar oferi un salariu decent? Doamna Alina Mungiu Pippidi, vă asigur că oricare dintre badantele din Italia vă poate da lecţii de psihologie, deşi multe dintre ele au plecat la muncă după ce trecuseră de pragul a cinci decenii de viaţă, întrucât mai aveau 10-15 ani până la pensie şi nimeni nu le mai angaja? Aţi putea sta două zile, numai două zile, că sunteţi medic, să îngrijiţi un bolnav de teribila boală Alzheimer? Dar să mai citiţi o carte, dar să mai faceţi studii! Ei bine, românii din Diaspora îngrijesc bătrâni grav bolnavi, iar în puţinul timp liber avut, citesc o carte, se pregătesc pentru cursuri, examene, fie la şcolile de acolo, fie la şcolile din ţară.

De asta am pus întrebarea din titlu. Nu pentru că nu aş fi auzit de dumneavoastră! Pentru majoritatea românilor, sunteţi un om care aleargă după o glorie pe care nu o merită şi pentru asta aruncă jigniri peste tot!

Aş vrea să completez întrebarea din titlu: „Ştiţi ceva din viaţa celor 5 milioane de români din Diaspora?“ cu o experienţă personală. Timp de mai multe luni, am renunţat la mici cheltuieli, banale pentru unii, cum ar fi un pahar de cafea sau de ceai fierbinte dimineaţa (un pahar nu costa mai mult de un euro!), pentru a-mi putea cumpăra diferite publicaţii şi cărţi româneşti. Vă vine să credeţi că într-o zi, în ţara şi oraşul unde lucram, am auzit că s-a deschis o librărie românească şi m-am dus să o caut? Cred că am cheltuit atunci cam 100 de euro, plătind un taxi să mă ducă la acea adresă, numai pentru a cumpăra o carte scrisă în limba română? Ca intelectuală, ar trebui să vă întrebaţi dacă de românii din localităţile unde formează comunităţi importante ale Diasporei au grijă politicienii români pe care îi lăudaţi atât? Dacă au găsit de cuviinţă să deschidă librării româneşti sau biblioteci româneşti? Le-a verificat cineva instituţiilor care, oficial, se ocupă de românii din Diaspora, lista activităţilor din 1989, până azi? Eu, una, sunt ferm convinsă că nu!

După această completare, pe care am considerat-o necesară, am să vă răspund tot eu: De unde să ştiţi toate astea, doamna Alina Mungiu Pippidi? Sau ca să citez o replică dintr-un film celebru, „Pruncul, petrolul şi ardelenii“ rostită de către inegalabilul actor Ovidiu Iuliu Moldovan (minutele 19.10-19.13): „Aşa e... de unde dracu era să fi ştiut?