Ce ne înţeapă? O aplicaţie românească te poate ajuta la identificarea insectelor periculoase

Ce ne înţeapă? O aplicaţie românească te poate ajuta la identificarea insectelor periculoase

Aplicaţia vectExcel, Logo

Un grup de studenţi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a dezvoltat o aplicaţie care îţi arată exact zonele în care sunt căpuşe, ţânţari şi muşte.

Ştiri pe aceeaşi temă

O aplicaţie care arată exact zonele în care sunt căpuşe, ţânţari şi muşte a fost dezvoltată la Cluj, în cadrul Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV). Aplicaţia VectExcel oferă informaţii despre bolile transmise de căpuşe sau ţânţari, şi calculează probabilitatea prezenţei celei mai importante specii de căpuşă din România, Ixodes ricinus. 

Concret, aplicaţia VectExcel permite vizualizarea hărţilor reale de distribuţie atât individual, pentru o specie, sau comparativ, pentru două sau mai multe specii. O altă secţiune a aplicaţiei include calcularea probabilităţii prezenţei în zona de localizare a utilizatorului (pe baza coordonatelor GPS generate de dispozitivul mobil) a celei mai importante specii de căpuşă vector din România, Ixodes ricinus. Această specie este responsabilă printre altele de transmiterea borreliozei Lyme, a encefalitei de căpuşă, dar şi a altor boli vectoriale atât la om, cât şi la animale. Utilizatorii pot găsi informaţii, în mod interactiv,  despre distribuţia geografică în România a 32 de specii de căpuşe, 58 de specii de ţânţari şi 8 specii de flebotomi (n.red. muşte mici care înţeapă, asemănătoare ţânţarilor). 

Sabina Marinovici, membră în echipa care a creat aplicatia VectExcel, susţine că aplicaţia este utilă pentru prevenţie, în sensul în care oamenii văd în ce zone se află vectorii (ţânţari, căpuşe) şi se pot feri sau îşi pot lua măsuri de siguranţă. „Elaborarea aplicaţiei a durat 2 luni iar apoi am avut o lună de testări pentru a ne da seama cum funcţionează aplicaţia pentru utilizatori.  Datele utilizate în aplicaţie au fost colectate în cadrul unui proiect multidisciplinar pentru studiul bolilor vectoriale neglijate şi emergente, finanţat de UEFISCDI încă din 2011. Datele au fost colectate de către Departamentul de Parazitologie şi Boli Parazitare. Specialiştii au mers în întreaga ţară şi au colectat specii de ţânţari, căpuşe şi muşte,  prin metode standard ştiinţificeatestate, din diferite zone iar ulterior s-a produs identificarea speciilor. Luni erau 565 de descărcări pe Android iar pe IoS 120”, a precizat aceasta. 

Prof. dr. Andrei D. Mihalca, specialist în Disciplinei de Parazitologie şi Boli parazitare a USAMV Cluj-Napoca şi coordonatorul proiectului, a subliniat faptul că aplicaţia le permite utilizatorilor să citească informaţii detaliate, pe înţelesul larg, privitoare la principalele boli transmise prin vectori în România, dar şi ce măsuri să ia în cazul în care au fost muşcaţi de o căpuşă. „Aplicaţia încurajează cetăţenii să se implice activ în cercetare, promovând conceptul de «citizen science», pentru prima oară în ţara noastră în domeniul bolilor vectoriale. Astfel, oricine doreşte poate să trimită echipei noastre imagini sau specimene, contribuind astfel de lărgirea datelor de distribuţie a artropodelor vector”, a declarat specialistul.

Aplicaţia VectExcel este gratuită, poate fi descărcată de pe Android,  IOS, dar poate fi folosită şi în format web.

Când este periculoasă muşcătura de căpuşă

E suficient să ajungi o singură dată la secţia de infecţioase sau la serviciul de urgenţă ca să afli câte persoane au fost muşcate de căpuşe. Chiar şi medicii spun că incidenţa a crescut în ultimii ani şi că aceste insecte apar şi în locuri mai puţin obişnuite. Cel mai important este ca aceste căpuşe să fie îndepărtate corect, iar majoritatea medicilor spun că un tratament ulterior este necesar.
Majoritatea muşcăturilor de căpuşe nu sunt periculoase, dar există specii de căpuşe care pot să transmită boli grave, precum Febra butonoasă şi Boala Lyme. Alte boli, mai rare, care pot fi transmise prin muşcătura de căpuşă sunt tularemia, febra recurentă şi erlichioza.
Cel mai important este să ştiţi ce aveţi de făcut atunci când sunteţi muşcat de o căpuşă. „Nu o atingeţi cu mâna goală. Acoperiţi în întregime capuşa cu cremă grasă, cu scopul de a o sufoca, circa 10 minute. Folosiţi o pensetă, pentru a o apuca de cap, cât  mai  aproape de piele, şi trageţi încet şi ferm. Nu răsuciţi şi nu rupeţi căpuşa, deoarece astfel capul şi cleştii ei rămân fixaţi  în  piele. Nu  striviţi căpuşa, pentru a evita împroşcarea cu  conţinutul acesteia în ochi, pe alte mucoase şi pe piele, ceea ce ar creşte riscul de infecţie”, ne recomanda medicii specialişti de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.

Căpuşele sunt pe locul doi în topul transmiterii de boli, după ţânţari, la nivel mondial. Nu înţepătura cauzează infecţia, ci toxinele, secreţiile, micoorganismele pe care le conţine saliva căpuşelor.
“Transmiterea bolii se întâmplă de obicei la sfârşitul mesei, când căpuşa este plină de sânge. Acestea se hrănesc, de obicei, mai puţin de o oră şi transmit boala într-un timp foarte scurt, până la un minut. 

Muşcătura de căpuşă în sine cauzează simptome abia după ce căpuşa se desprinde şi cade. Poţi observa înroşire locală, mâncărime, arsură şi, rareori, dureri locale intense”, potrivit medicilor specialişti
De obicei adulţilor li se prescriu 10 zile de tratament cu antibiotic, iar copiilor 5-7 zile. Există aproximativ 800 de specii de căpuşe.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: