Câţi români au domiciliul declarat în România. Comparaţie cu anul 2015

22 de milioane de români au declarat că au domiciliul în România

Populaţia României după domiciliul declarat legal a scăzut cu 0,2% în ultimul an, până la 22,215 milioane persoane la 1 iulie 2016, principala cauză fiind declinul demografic, care are ca efect şi îmbătrânirea rapidă a populaţiei ţării, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Statistica oficială prezintă două tipuri de date privind populaţia: după domiciliu, care reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul declarat pe teritoriul României, şi populaţia rezidentă, mult mai mică, care reprezintă estimarea numărului de persoane care locuiesc efectiv, în mod permanent, în România.

Astfel, datele privind populaţia după domiciliu tind să supraestimeze numărul de locuitori, în cazul unei ţări afectate de o emigrare masivă precum România, deoarece mulţi dintre românii plecaţi din ţară continuă să aibă acte care indică domiciliul din România şi nu declară autorităţilor faptul că şi-au stabilit reşedinţa în altă ţară.

Potrivit unor date publicate anterior de către INS, populaţia rezidentă în România număra doar 19,76 milioane persoane la 1 ianuarie 2016. Datele publicate vineri arată că 56,3% - 12,5 milioane persoane - din populaţia României trăieşte la oraşe, iar 51,2% din populaţie este de sex feminin.

Populaţia, îmbătrânire accentuată

Principala tendinţă remarcată de demografi este îmbătrânirea accelerată a populaţiei. „Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 iulie 2015 remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi o creştere de 0,3 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 104,7 (la 1 iulie 2015) la 107,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2016)", arată raportul INS.

România avea, la 1 iulie, circa 860.000 de locuitori cu vârsta de cel puţin 80 de ani, pe fondul creşterii speranţei de viaţă în ultimii ani.

Populaţia României este în declin acentuat după 1990 atât ca urmare a sporului natural negativ - numărul de decese este mai mare decât cel al naşterilor -, cât şi a emigraţiei.

„România continuă să fie o ţară de emigrare. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2015 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu  aproape 58 mii persoane", arată un raport recent al INS.

În România şi-au mutat reşedinţa 129.534 de rezidenţi din alte state

Potrivit seriilor publicate de INS, pe parcursul anului 2015, în România şi-au mutat reşedinţa 129.534 de rezidenţi din alte state, consideraţi imigranţi în România, în timp ce 187.466 de persoane - emigranţi - şi-au mutat reşedinţa în alte state.

În Uniunea Europeană, România este pe locul al treilea în rândul statelor cu cel mai mare declin demografic, după Germania (-187.000 în 2015) şi Italia (-161.800), ca număr absolut.

Raportate la populaţie, cele mai mari rate ale declinului demografic din UE s-au înregistrat, anul trecut, în Bulgaria (spor natural -6,2 la 1.000 locuitori), Croaţia (-4), Ungaria (-4) şi România (-3,8), potrivit Eurostat.

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050,  potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.