Aşa va arăta România în 2030!

În 2008, peste 40% din populaţia României locuieşte în mediul rural, puţin peste 11% din adulţi au terminat o facultate, iar aproape jumătate din copii sunt sub nivelul standardului european

În 2008, peste 40% din populaţia României locuieşte în mediul rural, puţin peste 11% din adulţi au terminat o facultate, iar aproape jumătate din copii sunt sub nivelul standardului european de alfabetizare. Avem doar 228 de kilometri de autostradă şi cel mai prost sistem de sănătate din toată Europa.

Peste 22 de ani, lucrurile vor fi radical diferite, dacă e să dăm crezare Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă, elaborată de guvern.

Românii vor trăi atunci în opt arii metropolitane, iar gradul de urbanizare va ajunge la 70%. Drumurile vor fi conforme cu reţelele europene de trafic intens. Serviciile vor asigura 65% din produsul intern brut (PIB), iar creşterea economică se va "domoli" la 4,2%.

Documentul face şi o previziune sumbră: în 2030 vor rămâne doar 19,7 milioane de români, pentru ca, în 2050, populaţia să se "prăbuşească" la 16,7 milioane.

Va creşte însă spectaculos speranţa de viaţă: în 2050, aceasta va fi de 82 de ani pentru femei (faţă de 75,4 ani în prezent) şi de 77,5 ani pentru bărbaţi (acum, 68,7 ani).

Peste 22 de ani vom atinge nivelul mediu de dezvoltare al ţărilor din Uniunea Europeană, dar vom avea o populaţie îmbătrânită, în continuă scădere. Abia în 2030, agricultura românească va putea produce la nivel european

Strategia pentru dezvoltare durabilă a României arată că până în 2030 vom fi adoptat deja euro, vom fi intrat în spaţiul Schengen, iar economia va fi bazată pe servicii.

Până să atingem nivelul de dezvoltare din UE avem de recuperat decalaje uriaşe faţă de Occident, în condiţiile în care puţină lume mai are răbdare să prindă modernizarea României. Experţii estimează că în 2050, România va avea doar 16,7 milioane de locuitori.

Deocamdată, după indicatorii de dezvoltare durabilă - învăţământ, sănătate, transporturi, dezvoltare regională, agricultură - ne situăm la sfârşitul clasamentului european, sub ţările noi membre ale UE.

Strategia, adoptată de guvern, estimează că, în viitor, economia României se va baza pe dezvoltarea serviciilor - 65% din PIB, în 2020. Vom adopta moneda europeană în 2014. Unul dintre obiectivele pentru 2020 este decuplarea creşterii economice de degradarea mediului. Protejarea mediului necesită însă cheltuieli mari: 18 miliarde de euro, numai în perioada 2007-2013.

Două noi centrale nucleare în 2030

Strategia fixează şi ţinte energetice, între care: menţinerea suveranităţii naţionale asupra resurselor primare, obţinerea a 33% din energie din resurse regenerabile în 2010 şi construirea a două noi centrale nuclear-electrice până în 2030. Tot atunci, vom avea 8 metropole: Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Iaşi, Braşov, Cluj- Napoca, Craiova şi zona Galaţi - Brăila.

Documentul, care urmează să fie adoptat de parlament şi prezentat Comisiei Europene, face referiri şi la orientările de politică externă pe douăzeci de ani: amplificarea parteneriatului strategic cu SUA, sprijin pentru extinderea NATO, un rol bine definit în Uniunea Europeană.

De la autostradă la drumuri transeuropene

Avem deocamdată doar 228 km de autostradă, 21.500 km de drumuri naţionale şi locale modernizate şi un număr mare de accidente pe şosele - 743 de morţi la un milion de călători. În perioada 2007 -2013 vor fi dezvoltate reţelele de transport transeuropene şi va fi relansat transportul maritim prin porturile de la Marea Neagră şi Dunăre.

Sănătatea, sub media noilor membrii UE

Suntem pe ultimul loc în Europa la indicatorul mortalităţii infantile şi la îmbolnăvirile de tuberculoză, iar infrastructura sistemului de sănătate este sub media ţărilor care au aderat la Uniune după 2004.
Doar în 2013 cetăţenii ar putea beneficia de acces egal la serviciile de bază de sănătate. Vom încerca să recuperăm decalajele, în perioada 2008-2010, construind 28 de noi spitale de urgenţă.

Doar 16,7 milioane de români în 2050

Strategia face referire la tendinţele de îmbătrânire şi de micşorare a populaţiei, datorate ratei scăzute a natalităţii şi exodului tinerilor. Vom scădea treptat, de la 21,2 milioane în 2013, la 19,7 milioane în 2020 şi la 16,7 milioane în 2050. Strategia estimează că tendinţa de emigrare se va menţine, consemnând şi numărul emigranţilor: 2 milioane. Speranţa de viaţă în 2050 va fi de 82 de ani la femei şi 77,5 la bărbaţi.

Cea mai rurală ţară europeană

România este singura ţară din Uniunea Europeană cu 45,1% din totalul populaţiei care locuieşte la ţară. Aceasta beneficiază de servicii medicale precare.

În plus, cu o rată generală de 46,9% din elevi sub nivelul alfabetizării ştiinţifice, avem un decalaj de 14 la sută diferenţă de şcolarizare între mediul urban şi rural. Doar 11,7% din adulţi au studii superioare. Abia în 2030, învăţământul ar putea atinge nivelul mediu european.

În privinţa agriculturii, strategia recomandă adoptarea unui nou plan pentru anii 2014-2020, pentru ca în 2030 să ajungem să avem produse agricole compatibile la nivel european. Acum avem 4.256.152 de exploataţii agricole, mai mici de 5 hectare, iar lucrul câmpului este afectat de lipsa de unelte şi a sistemului de irigaţii.

Fondurile UE, sursă de creştere a PIB

Absorbţia completă a fondurilor structurale şi de coeziune europene va aduce un supliment de creştere a PIB de 15-20% până în anul 2015, conform Strategiei. Ponderea acestora la PIB în 2008 este de 2,5 % şi în perioada 2010-2013 va fi de 3%.

Pe de altă parte, contribuţia României la bugetul comunitar se va reduce treptat, de la 0,98% din PIB, în 2008, la 0,7 - 0,8% în 2013. Strategia estimează că, până în 2014, aprecierea leului faţă de moneda euro va continua în limite moderate.

Ion Iliescu: "Dacă fiecare o ia de la zero, nu e bine"

Fostul preşedinte al României Ion Iliescu este sceptic în privinţa capacităţii politicienilor români de a depăşi condiţionările politice, în beneficiul unor obiective pe termen lung.

El se bazează pe precedentul Strategiei de Dezvoltare Durabilă - Orizont 2025, document elaborat în doi ani, în perioada ultimului său mandat, de un colectiv de cercetători.

Doar o strategie depolitizată are şanse

"Am trimis-o pentru continuitate şi domnului Băsescu, şi premierului şi nici nu cred că s-au uitat. Acum, văd că inventează o altă strategie. Dacă fiecare o ia de la zero, nu e bine", spune el.

Ion Iliescu a precizat că a încercat să menţină dezvoltarea durabilă în dezbatere publică, organizând discuţii pe cele opt regiuni de dezvoltare, cu invitaţi din partea preşedinţiei, guvernului, Camerelor de Comerţ, ingineri.
"De la preşedinţie nu a venit nimeni", spune Ion Iliescu.

Fostul şef al statului consideră că trebuie să existe proiecte în afara programelor de partid, legate fatalmente de perioade de patru ani. "Fiecare cum vine la putere îşi promovează clientela politică. Unii, chiar dacă au intenţii bune, pierd timpul, pentru că descoperă totul de la zero", spune fostul preşedinte. El consideră că respectarea unei strategii naţionale cu orizont îndepărtat este condiţionată de depolitizarea aplicării ei.

Fiecare cum vine la putere îşi promovează clientela politică. Unii, chiar dacă au intenţii bune, pierd timpul, pentru că descoperă totul de la zero
Ion Iliescu, ex-preşedinte al României

9.104 lei va fi salariul mediu brut în anul 2030, după datele Comisiei Naţionale de Prognoză