Află ce scriau acasă soldaţii români în Al Doilea Război Mondial

0
Publicat:
Ultima actualizare:
12 septembrie, Egorovca, la depozitul de munitii al diviziei
12 septembrie, Egorovca, la depozitul de munitii al diviziei

La finalul lui august 1941, soldaţii români se aflau deja în apropierea Odessei, iar marii maeştri ai propagandei îşi făceau datoria pe deplin, lăsând să ajungă la urechile publicului doar veşti bune, încurajatoare, despre trupe şi despre starea lor de spirit. Între discursul oficial şi realităţile frontului clivajul era însă teribil.

A se vedea, de pildă, misiva scrisă pentru a fi trimisă mamei de către un soldat – nu ştim cine-i mama, nu ştim cine e soldatul; şi nici nu contează – aflat la Vinogradar, la 16 km de Odessa, în septembrie 1941. Scrisoarea, ruptă în bucăţele şi lipită apoi cu grijă, aflată astăzi în colecţia Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”,  descrie faţa hâdă a războiului, aşa cum îl trăiau acolo, la cald, românii deveniţi peste noapte soldaţi: „De 16 zile atacăm în continuu fără ca un om din linia întâi să fie schimbat sau înlocuit, hrană o dată pe zi, noaptea plouă în continuu şi e frig ca iarna”. Alături, scrisoarea nedatată a unei mame îndurerate că şi-a pierdut fiul, lumina ochilor ei; două cărţi poştale trimise de Costel mamei sale, Nicolina, în 1941 şi în 1942, alcătuite mai mult din întrebări şi speranţe, „Dragă mămico sunt mulţumit că ai cumpărat butoi pentru vin. Sper că voi bea şi eu din el”; şi o scrisoare scurtă, din septembrie 1942, pe o coajă de copac. Întregind imaginea războiului, fotografii impresionante din albumul căpitanului Neagu, aflat, de asemenea, în patrimoniul Muzeului Militar. Albumul documentează conştiincios, zi după zi, viaţa soldatului român în Campania din Răsărit.

Scrisoare 1

"Aţi cules porumbul?”

image

„10 Oct. 1941

Dragă mămică,

Deşi v’am scris până în prezent mai multe c.p., nu ştiu care este cauza de nu-mi răspundeţi! Nu le-aţi primit, sau este vreo altă cauză? Vă comunic că până în prezent cu ajutorul Bunului Dzeu sunt sănătos. Pe aci ce mai aveţi? Aţi cules porumbul? Comunicaţi-mi şi mie cum s’a aranjat cu dijmuitul! Mai îmi comunicaţi aţi ridicat salariul pe luna august şi pe cele cinci zile din luna Sept. Vă duceţi apoi la percepţia Drăgăneşti spre a ridica partea de soldă ce v’am lăsat-o spre a o primi lunar. V’am mai scris în această privinţă şi-n alte c.p. Comunicaţi-i lui nenea Ilie că am vorbit cu Gogu acum 2 zile. Este sănătos. Gică ce mai face? A venit? Dar Unchiu, Ţaţa Maria, Ioana şi fetele? Îi doresc pe toţi, vreau să-mi scrie Marius imediat, cum s-a aranjat? Săptămâna trecută am scris şi lui Mişu. Vă dorec cu mult drag şi sărut mâna!

Costel

Sărutări frăţeşti lui Marius“

Citeşte celelalte scrisori ale soldatilor români de pe Frontul de Est pe Historia.ro

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite