A fost inventată pastila anti-COVID. Când vine Valul 6 al pandemiei şi la ce să ne aşteptăm. „Nu poate fi prevenit”

Foto: Shutterstock

Un tratament deocamdată experimental dezvoltat de japonezi a demonstrat că este capabil să elimine rapid noul coronavirus din organism. Între timp, COVID-19 face ravagii în China, iar în România aproape că nu se mai efectuează teste. De altfel, acesta este şi motivul pentru care specialiştii în medicină spun că Valul 6 nu va putea fi prevenit.

Pastila, S-217622, „a demonstrat o eliminare rapidă din organism a virusului infecţios SARS-CoV-2”, potrivit unui comunicat al producătorului japonez de medicamente Shionogi & Co Ltd, preluat de Reuters. Acesta citează rezultatele unui studiu de fază II/III al unui tratament compus din pastile antivirale. Comprimatele sunt evaluate în prezent de autorităţile japoneze, însă datele de până acum arată că administrarea pastilelor are efecte negative asupra femeilor însărcinate. Compania producătoare a anunţat încă din martie că va lansa un studiu global de fază III pentru aceste medicament, cu ajutorul guvernului american, producţia fiind estimată la circa 10 milioane de doze pe an. 

Ani de recuperare post-COVID 

Între timp, un alt studiu – britanic, de această dată – axat pe efectele post-infecţie asupra organismului, arată că doar un pacient din patru care a fost spitalizat ajunge să fie vindecat complet la un an după infecţie. 

Cercetarea, prezentată la Congresul european de microbiologie clinică şi boli infecţioase din acest an şi publicată în revista „The Lancet Respiratory Medicine”, arată că femeile şi persoanele obeze au riscuri mai mari de a rămâne cu sechele post-infecţie. Studiul are la bază datele obţinute de la pacienţi adulţi din 39 de spitale din cadrul National Health Service (NHS) din Marea Britanie între 7 martie 2020 şi 18 aprilie 2021. Circa 2.320 de pacienţi au fost examinaţi la cinci luni după externarea lor şi 33% dintre ei au fost examinaţi la un an după externare. Din acest studiu a reieşit că procentul adulţilor care s-au vindecat complet nu s-a schimbat prea mult între primele cinci luni şi primul an de după ieşirea din spital: procentul a fost de 25,5% pentru pacienţii examinaţi după cinci luni şi de 28,9% pentru cei care au fost examinaţi după un an. Semnele long-COVID cele mai frecvente sunt oboseala, durerile musculare, o stare de încetinire fizică, lipsa somnului şi dificultăţile de respiraţie. 

Valul 6 nu poate fi prevenit 

Dar experţii vin şi cu veşti bune. Cercetătorul Octavian Jurma remarcă pe pagina sa de socializare că incidenţa COVID-19, în România, a scăzut pentru prima dată sub 1 la mie în acest val 5 Omicron. „Este o veste foarte bună care vine să confirme predicţiile teoretice în privinţa versiunii B.A. 2. Deşi B.A. 2 este dominantă cu peste 90% dintre cazurile secvenţiate în ultimele două săptămâni, nu a produs un nou val, dar «mini-valul» B.A. 2 a prelungit în schimb cu cinci săptămâni valul 5 Omicron, aşa cum a făcut şi în alte ţări. Amploarea «mini-valului» B.A. 2 a fost însă mult subestimată de scăderea abruptă a numărului de teste care a făcut ca rata de spitalizare şi mortalitate în raport cu numărul de cazuri să fie mult mai mare decât în valul B.A. 1, alături de o patogenitate uşor mai crescută a versiunii B.A. 2 faţă de B.A. 1”, subliniază cercetătorul.

Evoluţia pandemiei în România este în continuare descendentă, mai scrie Jurma, însă cu tendinţe de platou în jurul unei medii de 1.000 de cazuri oficiale pe zi şi cu risc foarte mare de infectare. „Paradoxal, deşi numărul cazurilor este mai mic decât în valul B.A. 1, riscul de infectare este mai mare dacă un asemenea caz se află în proximitatea ta, din cauza lipsei complete a măsurilor de protecţie reciprocă. Din păcate, revenirea la normal în România a însemnat revenirea la vechile obiceiuri proaste atât pentru politicieni, cât şi pentru majoritatea populaţiei”, atrage atenţia cercetătorul.

Octavian Jurma adaugă că urmează o perioadă relativ liniştită începând cu luna mai şi până în luna august, după care probabilitatea revenirii unui nou val - valul 6 - devine iarăşi foarte crescută: „Este un răstimp suficient de mare pentru ca, la fel ca anul trecut, să ne bucurăm de vacanţă şi să ne încărcăm bateriile ca să facem faţă problemelor care ne pot aştepta în toamnă. Valul 6 din toamnă nu poate fi prevenit pentru că nici nu se încearcă asta. Singura măsura de protecţie este vaccinul care este pe cale să dispară din România”, conchide Octavian Jurma. 

1.700 de teste PCR în 24 de ore 

Datele oficiale anunţate de Ministerul Sănătăţii ieri arată că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 321 de noi cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2, cu 173 mai puţin faţă de ziua anterioară, din doar 1.700 de teste RT-PCR şi un deces. În Bucureşti, au fost raportate 120 de cazuri noi de COVID-19, în timp ce, în celelalte judeţe, s-au înregistrat sub 50 de cazuri noi de infectare. În unităţile sanitare de profil, în secţii cu COVID-19 se află internaţi 1.228 de pacienţi, cu 36 mai mult faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 221 persoane, cu 5 mai mult faţă de ziua anterioară. Dintre cei 221 pacienţi internaţi la ATI, 194 sunt nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor internaţi, 72 sunt minori, 71 fiind internaţi în secţii, cu 1 mai puţin decât în ziua anterioară şi 1 in ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Dezastru în China 

După Shanghai, ai cărui 25 de milioane de locuitori au fost închişi în case de la începutul lunii aprilie, acum locuitorii din Beijing se tem că autorităţile vor aplica acelaşi scenariu şi la ei. Confruntaţi cu riscul unei carantine totale, locuitorii din Beijing au început să ia cu asalt magazinele pentru a-şi face provizii de alimente. Luni, la Beijing, cozi lungi, uneori de sute de persoane, se formaseră în faţa corturilor de testare, unde ofiţeri în costume de protecţie completă efectuau teste PCR. 51 de noi decese – un record în capitala economică chineză – au fost anunţate luni de Ministerul Sănătăţii din această ţară. China se luptă din martie cu un focar epidemic care afectează aproape întreaga ţară, în diferite grade, şi încearcă să-i pună capăt printr-o strategie COVID-zero. Aceasta constă, în mare măsură, în impunerea carantinei generalizate imediat ce apar câteva cazuri şi în teste masive pentru a identifica şi izola rapid persoanele contaminate.