Siegfried Mureşan este europarlamentar la al doilea mandat, acum fiind ales pe listele PNL. În mandatul trecut a fost vicepreşedinte al Comisiei pentru bugete, raportor şi negociator pentru bugete etc. Începând cu Ianuarie 2015, a devenit purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European. Funcţiile dobândite în Parlamentul European şi în PPE îl arată ca un europarlamentar important pentru factorii de decizie ai UE.

Delegaţia Parlamentului European la Comisia Parlamentară de Asociere UE-R. Moldova are 14 membri plini şi 12 supleanţi, dintre care 7 membri plini (Dragoş Benea, Rareş Bogdan, Cristian Ghinea, Siegfried Mureşam, Ramona Strugariu, Cristian Terheş şi Mihai Tudose) şi 2 supleanţi (Dacian Cioloş şi Maria Grapini) sunt din România.

Singurul membru cu experienţă în relaţiile UE-R. Moldova este Siegfried Mureşan, care şi în legislatura trecută a fost membru în această delegaţie. A militat pentru R. Moldova la Bruxelles, unde a obţinut o suplimentare a bugetului acordat acestui stat, dar s-a pronunţat împotriva derapajelor antidemocratice şi a reuşit să blocheze suma de 100 milioane din cauza anulării alegerilor pentru Primăria Chişinăului. A fost membru al unei delegaţii a Parlamentului European la Chişinău imediat după investirea noului guvern condus de Maia Sandu.

*

În primul rând, vă felicit pentru alegerea Dvs. în funcţia de preşedinte al Delegaţiei Parlamentului European la Comisia Parlamentară de Asociere Uniunea Europeană – R. Moldova. Ieri aţi fost ales în această funcţie. Vă rog să specificaţi, pe scurt, pentru cititorii noştri, care este rolul preşedintelui acestei delegaţii în adoptarea şi implementarea politicilor UE faţă de R. Moldova?


Uniunea Europeană şi Republica Moldova au semnat, ratificat şi implementează un acord de asociere, care este instrumentul cel mai amplu pentru relaţia cu un stat din afara UE, care încă nu are statutul de stat candidat pentru a deveni stat membru al UE. Şi pentru a ne asigura că acest acord de asociere, pe care împreună l-am negociat, împreună l-am decis, l-am ratificat şi îl implementăm acum, pentru a ne asigura că implementarea lui se face rapid, se face bine, se face în folosul cetăţeanului, pentru a ne asigura că instituţiile în R. Moldova se modernizează, administraţia publică se reformează, valorile europene, inclusiv statul de drept, sunt respectate, justiţia devine puternică şi independentă, pentru a ne asigura că toate aceste lucruri se întâmplă, Parlamentul European, de comun acord cu Parlamentul R. Moldova, a decis să creeze această comisie mixtă parlamentară formată din membri ai Parlamentului European şi membri ai Parlamentului R. Moldova, care ne întâlnim periodic şi ne asigurăm că relaţiile dintre R. Moldova şi UE devin cât se poate de strânse şi că acest acord de asociere, care este baza relaţiei noastre, este implementat. Parlamentul European are astfel de delegaţii cu multe state din jurul globului, dar delegaţia cu R. Moldova are un caracter particular datorită relaţiei strânse prin acest acord de asociere. De aceea, relaţia cu R. Moldova este una instituţionalizată. Ne întâlnim des şi avem o agendă destul de bogată. Ne vom întâlni pentru prima dată în luna Decembrie la Bruxelles împreună cu parlamentari din R. Moldova. Şi evident noi, partea europeană, membrii Parlamentului European, ne întâlnim, discutăm teme legate de R. Moldova, luăm decizii, pregătim deciziile Parlamentului European cu privire la R. Moldova şi vom merge ori de câte ori este nevoie şi în R. Moldova, la Chişinău, dar şi în raioane, pentru a vedea cum evoluează lucrurile la faţa locului.

Şi rolul Dumneavoastră, ca preşedinte al acestei delegaţii, este de a coordona întreaga echipă de parlamentari?


Desigur, ca preşedinte al delegaţiei devin principalul interlocutor pentru toţi factorii de decizie din R. Moldova în Parlamentul European, devin principalul interlocutor pentru guvernul R. Moldova, pentru prim-ministru, pentru ministrul afacerilor externe, pentru membrii guvernului, pentru parlamentari, dar şi pentru societatea civilă, pentru presă. Şi, evident, un rol important, pe care îl am, este să merg des în R. Moldova. Am două roluri importante. Primul rol important, pe care îl am, este să merg des în R. Moldova şi să prezint oamenilor de acolo avantajele apropierii R. Moldova de UE, fiindcă UE face multe lucruri concrete pentru R. Moldova. În aceşti şapte ani, în perioada 2014-2020, alocăm R. Moldova 740 de milioane de euro fonduri europene, adică bani gratis, de pe urma cărora se construiesc drumuri în R. Moldova, se reabilitează şcoli, grădiniţe, se construiesc sau se extind centre medicale. S-a construit, de exemplu, un centru de investigaţii criminalistice cu 4 milioane de euro fonduri europene la Chişinău. Se întâmplă foarte multe lucruri bune şi rolul meu va fi să merg să prezint aceste lucruri cetăţenilor R. Moldova, pentru ca ei să ştie că UE este alături de ei.  Cel de al doilea lucru, pe care trebuie să îl fac şi pe care îl voi face foarte activ, este se obţin sprijin pentru R. Moldova la nivelul instituţiilor europene, inclusiv în Parlamentul European şi voi spune răspicat că există acum, de când avem un guvern pro-european şi un prim-ministru, care doreşte cu adevărat reforme la Chişinău, există o fereastră de oportunitate, există posibilitatea de a face progrese majore în apropierea R. Moldova de UE în viitorul apropiat. Prin alegerea mea, R. Moldova a câştigat un prieten şi aliat într-o poziţie importantă la Bruxelles. Deci, voi convinge la începutul mandatului noi Comisii Europeane şi noului Parlament European că R. Moldova merită atenţia UE şi voi spune tuturor că R. Moldova este un stat în vecinătatea imediată a UE, ceea ce înseamnă că, investind în stabilitatea, în siguranţa, în prosperitatea cetăţenilor R. Moldova, investim în siguranţa noastră chiar în interiorul UE, deoarece nu putem avea siguranţă în interiorul graniţelor UE, dacă avem instabilitate şi lipsă de siguranţă la frontiera UE. Aducând siguranţă şi stabilitate în R. Moldova, contribuim la siguranţă chiar în interiorul UE.

În 4 Iulie a.c., un analist de la Consiliul rus pentru afaceri externe, Fedor Lukianov, publica un articol despre perspectiva relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia, în care estima că R. Moldova va fi lăsată, în sfârşit, pe seama României, singurul stat membru al UE interesat de soarta ei. Poate că este o pură coincidenţă, dar acest articol era publicat chiar în timpul negocierilor dintre grupurile parlamentare de la Bruxelles pentru formarea delegaţiei UE-R. Moldova. Din cei 14 membri plini ai delegaţiei, 7 sunt din România, practic jumătate. Este oare o coincidenţă sau să fi avut dreptate analistul rus, că problema R. Moldova este lăsată pe seama României? Are azi România cel mai greu cuvânt în deciziile UE privind R. Moldova?


Aici vreau să vă spun mai multe lucruri. Unul: mereu când R. Moldova a făcut paşi înspre UE, a făcut-o fiindcă a avut la Bucureşti un guvern credibil, puternic şi care a fost un avocat hotărât al apropierii R. Moldova de UE. Vedem de doi ani jumate cum cele trei guverne conduse de Partidul Social-Democrat nu au făcut concret aproape nimic pentru R. Moldova. Iar acest lucru este un handicap în calea apropierii R. Moldova de UE. Pentru a obţine beneficii suplimentare de la nivel european, pentru R. Moldova este nevoie de un guvern credibil la Bucureşti, care să meargă în toate reuniunile în care R. Moldova poate fi un subiect la nivel european, să meargă să convingă factorii de decizie de acolo că R. Moldova merită sprijinită.

Doi la mână: noi, Partidul Naţional Liberal, ne-am asumat public în faţa românilor basarabeni la Chişinău faptul că îi vom reprezenta cu aceeaşi intensitate, cu care îi reprezentăm şi pe românii de pe partea aceasta a Prutului. De aceea, noi, Partidul Naţional Liberal, am mers cu mai mulţi membri în această delegaţie, vom fi activi acolo şi de aceea am şi preluat preşedinţia aceste delegaţii, când mi-a fost oferită zilele trecute. Deci este nevoie de un guvern activ la Bucureşti. Partidul Naţional Liberal va fi activ pe această temă.

Trei la mână: despre celelalte partide nu ştiu să vă spun în detaliu, dar am remarcat şi eu că aproape o treime din membrii plini şi supleanţi ai acestei delegaţii sunt europarlamentari români şi aceasta este un lucru bun fiindcă, repet, cu cât mai mult interes real există la Bucureşti, cu atât  putem ajuta R Moldova mai mult.

Şi ultimul lucru pe care vreau să vi-l spun este că, pentru a avea succes în a convinge factorii de decizie de la nivel european, trebuie să prezentăm R. Moldova într-un context european şi să îi dăm relevanţă europeană. Exact cum am spus mai devreme, trebuie să spunem europarlamentarilor din toate ţările UE că ajutând R. Moldova ne ajutăm pe noi înşine, contribuim la creşterea stabilităţii în UE. Adică nu trebuie să prezentăm R. Moldova doar ca pe o temă româno-românească, căci atunci nu vom reuşi să stârnim interesul europarlamentarilor din celelalte ţări. E bine că suntem mulţi români, dar trebuie să îi cooptăm şi pe ceilalţi, pe care nu îi putem coopta decât explicându-le că R. Moldova este importantă şi pentru ei.

Recent, preşedintele R. Moldova, Igor Dodon, afirma că socialiştii au posibilitatea de a forma o nouă coaliţie de guvernare în cel mult o săptămână, dar totuşi el vrea ca actuala coaliţie să funcţioneze în continuare. În ciuda acordului recent semnat între membrii coaliţiei de guvernare şi asumat de preşedinte, analiştii politici nu se aşteaptă ca acest guvern să rămână până la sfârşitul legislaturii şi, probabil după alegerile prezidenţiale de anul viitor, să fie organizate alegeri parlamentare anticipate. Probabilitatea ca un guvern socialist, asociat 100% politicii preşedintelui Dodon, să continue implementarea Acordului de Asociere este foarte mică. Ce riscuri pentru R. Moldova, din perspectiva relaţiilor cu UE, implică o eventuală debarcare a premierului Maia Sandu?


Guvernul condus de Maia Sandu este cel mai reformist şi mai pro-european guvern, pe care l-a avut R. Moldova în ultimii 30 de ani. Dacă guvernul Maia Sandu este lăsat să îşi facă treaba, să-şi implementeze agenda, R. Moldova va face paşi majori în apropierea de UE. De aceea fac un apel la preşedintele Dodon să renunţe în momentul de faţă la jocuri de tactică politică cu beneficii pe termen scurt şi Partidul Socialiştilor din R. Moldova să continue să susţină acest guvern. Eu am fost la finalul lunii iunie la Chişinău şi am văzut că, în ceea ce priveşte obiectivele imediate de dezoligarhizare a R. Moldova, preşedintele Dodon susţinea agenda prezentată de premierul Maia Sandu şi acesta este un lucru bun. Dar sunt conştient şi eu că deosebirile ideologice între blocul pro-european ACUM şi Partidul Socialiştilor, care are afinităţi faţă de Federaţia Rusă, sunt conştient că diferenţele ideologice şi de orientare geostrategică pot fi o piedică în faţa supravieţuirii pe termen mai lung a acestei alianţe, care este totuşi o alianţă de conjunctură, care s-a născut din nevoia de dezoligarhizare a R. Moldova. De aceea este foarte important ca guvernul condus de Maia Sandu sa implementeze reformele cu viteză, fiindcă nu ştim cât timp va avea, nu ştim cât va fi lăsat să muncească. Am văzut la preşedintele Dodon oarecare interes faţă de UE, o echilibrare a mesajului său, am văzut o primă vizită la Bruxelles, care a fost departe de a fi un succes răsunător, dar au fost primii paşi timizi ai unui preşedinte, declarat pro-rus în trecut, pe teren european. A fost primit de preşedintele Parlamentului European, dar nu de Preşedintele Comisiei Europene sau al Consiliului European. Asta înseamnă că există o oarecare deschidere faţă de preşedintele ales al R. Moldova la Chişinău, dar nu există entuziasm major. Dacă domnia sa doreşte să devină un partener de dialog pe plan european, trebuie să se poarte ca un om de stat, să-şi respecte angajamentele şi să nu pună eventuale tactici cu câştig politic pe termen scurt deasupra intereselor R. Moldova. Interesul R. Moldova este clar de apropiere de UE, fiindcă de aici vin beneficiile, schimburile comerciale, fiindcă asta vor cetăţenii. Cetăţenii vor spre vest în marea lor majoritate, fiindcă schimburile comerciale dintre UE şi R. Moldova sunt mult mai mari decât sunt cele între Comunitatea Statelor Independente şi R. Moldova. Este interesul cetăţenilor R. Moldova, al dezvoltării R. Modova, al dezvoltării intreprinderilor, ca relaţiile cu UE să fie cât mai cât mai bune şi mai robuste.

Cum este perceput la Bruxelles discursul dublu al preşedintelui Igor Dodon despre orientarea geopolitică a R. Moldova între UE şi Rusia? Bănuiesc că liderii UE au înţeles că preşedintele are un discurs la Bruxelles şi altul la Moscova. Chiar ieri şi-a dovedit duplicitatea în timpul discursului de la tribuna ONU.


Preşedintele Dodon va fi evaluat pe baza faptelor domniei sale, nu pe baza declaraţiilor. Noi ştim cine este, îi ştim trecutul. A candidat la alegerile prezidenţiale în 2016 pe o platformă ce viza apropierea faţă de Federaţia Rusă, nu de UE. Nu îl considerăm un preşedinte pro-european sub nicio formă. Alianţa cu domnia sa a fost una de conjunctură. Dar, repet, va fi tratat la fel ca oricare alt şef de stat şi evaluat pe baza faptelor sale. Dacă faptele sale duc la o apropiere a R. Moldova de UE, acest lucru va fi recunoscut. Dacă discursul său va fi duplicitar sau va ajuta în fapt Federaţia Rusă, atunci riscă să piardă rapid în mod ireversibil şi pentru totdeauna încrederea partenerilor europeni ai Republicii Moldova

Zilele trecute aţi declarat că veţi solicita ca 50% din sprijinul financiar al UE pentru Republica Moldova din viitorul ciclu financiar să fie utilizat pe proiecte de infrastructură şi transport, pentru a scoate R. Moldova de sub dependenţa faţă de Rusia. Tocmai în aceste zile s-au semnat documentele pentru finanţarea unui proiect de interconectare a reţelelor de curent electric de înaltă tensiune între România şi R. Moldova, cu 60 milioane împrumut de la BERD şi 40 milioane grant UE. Este un pas mare, în condiţiile în care la 28 de ani de la obţinerea independenţei politice, R. Moldova este încă dependentă energetic de Rusia, pentru gaze, şi de Ucraina, pentru electricitate. Ce alţi paşi concreţi estimaţi în viitorul apropiat în acest domeniu?


În momentul de faţă, 25% din fondurile europene alocate R. Moldova sunt folosite pentru interconectare energetică, adică interconectarea reţelelor de electricitate, de gaz şi interconectarea reţelei de transport dintre R. Moldova şi UE. Eu vreau să folosim fondurile europene pentru a construi ceva ce să dăinuiască în R. Moldova, ceva ce să rămână pe termen lung şi ceva ce într-adevăr să ajute R. Moldova. De aceea, am propus ca, începând cu anul 2021, când vom fi negociat bugetul UE pe următorii şapte ani, 50% din fondurile pe care o să le alocăm R. Moldova să fie alocate interconectării reţelei energetice şi reţelei de transport, conectării reţelei energetice şi de transport cu reţeaua UE. Beneficiile sunt următoarele: în primul rând independenţă politică pentru R. Moldova, faptul că nu ar mai depinde de gaz rusesc în măsura în care depinde acum; în al doilea rând, beneficii financiare pentru R. Moldova, fiindcă R. Moldova plăteşte în momentul de faţă Federaţiei Ruse un preţ pe metru cub de gaz mai mare decât îl plăteşte Germania. Legând R. Moldova de UE reducem dependenţa de Federaţia Rusă, vom putea aproviziona cu surse de energie mai ieftine şi vom pune presiune pe Federaţia Rusă în a reduce preţul prohibitiv pe care îl solicită în momentul de faţă părţii moldoveneşti. Acestea sunt beneficiile, de aceea am propus aceste măsuri. Pentru ce vor fi folosite fondurile? Pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău, astfel încât o parte semnificativă a populaţiei R. Moldova să poată beneficia de el, pentru interconectorii de gaz, pentru buna conectare a reţelei de electricitate şi pentru conectarea infrastructurii rutiere din R. Moldova cu infrastructura europeană din România. Noi, Partidul Naţional Liberal, ne-am asumat obiectivul de a construi în primul mandat al unui guvern condus de noi, adică în patru ani de zile, autostrada Unirii, care să lege Iaşul de Transilvania, de Târgu-Mureş şi vedem această autostradă continuată până la Chişinău, cu fonduri europene.

Căile ferate din R. Moldova sunt pe ecartament lat, ceea ce este un simbol al dominaţiei ruseşti. Ce şanse există ca, cel puţin între Chişinău şi Ungheni, deci către UE, într-o primă etapă, să fie o linie cu ecartament normal, la fel ca în UE, care ar contribui la dezvoltarea exporturilor de mărfuri către UE? Această întrebare o pun şi în condiţiile în care se discută la nivel european ca, în viitorul ciclu financiar, după 2021, să nu mai fie acordate finanţări pentru autostrăzi, ci pentru modernizarea căilor ferate. Ar fi astfel o oportunitate de a integra transportul feroviar din R. Moldova cu cel din România şi astfel din UE.


Categoric asta trebuie făcut. Unde vor merge fondurile europene în perioada 2021-2027, urmează să decidem în următoarele luni de zile. Dar şi eu cred că pe lângă fonduri pentru construcţia de autostrăzi şi reabilitatea de drumuri, despre care vorbim foarte des, mai ales pentru transportul de marfă avem nevoie de construcţia de linii ferate de mare viteză. Iar  armonizarea infrastructurii este de la sine înţeles că este o condiţie primordială, deci dintre cele 50% fonduri pe care eu le văd alocate pentru infrastructura energetică şi de transport, exact în acest gen de proiecte le văd alocate. Dar, repet, nu vreau să promitem oamenilor ceva ce încă nu este decis. În următoarele luni de zile vom decide exact câţi bani vor fi alocaţi Republicii Moldova, în ce domenii, apoi vom decide în ce condiţii şi apoi pe ce proiecte în mod concret. Dar, da, eu cred că acesta ar fi un proiect viabil, tocmai fiindcă ar ajuta atât la transportul de persoane, cât şi la transportul de mărfuri şi s-ar întâmpla exact ceea ce ne dorim, o apropiere de la om la om, de la întreprindere la întreprindere a R. Moldova de România şi de restul UE.

La final, vă rog să estimaţi care este gradul de percepţie în rândul europarlamentarilor că R. Moldova este al doilea stat românesc. Vă întreb aceasta din două motive. În primul rând, pentru că Dvs. aţi subliniat cu orice ocazie la Bruxelles că nu există popor moldovenesc peste Prut, ci popor român. Îmi amintesc chiar de o intervenţie a Dvs. din luna Martie a.c., după ce Igor Dodon a folosit sintagma „poporul Republicii Moldova” într-o discuţie telefonică cu preşedintele Greciei, Prokopios Pavropoulos, dată publicităţii. Atunci Dvs. aţi scris pe Facebook: „Domnule Dodon, poporul Republicii Moldova nu există! Românii din stânga Prutului sunt parte a poporului român, exact ca românii din dreapta Prutului!”. În al doilea rând, deşi Igor Dodon a recunoscut pe 31 August, de Ziua Limbii Române, că limba moldovenească sau românească este aceeaşi limbă, iar recent, într-un interviu cu Ovidiu Nahoi, la RFI, a afirmat că moldovenii şi românii sunt fraţi, cu o istorie şi cultură comună, ieri, la New York, a reluat vechiul său discurs despre poporul polietnic moldovenesc. Deci, în ce proporţie parlamentarii de la Bruxelles şi liderii UE conştientizează că locuitorii R. Moldova sunt în majoritatea lor români, acelaşi popor ca cel din România? Are încă succes la Bruxelles propaganda rusă? Cum este ea contracarată de europarlamentarii români?


 Propaganda rusă este un pericol perpetuu, nu numai în ceea ce priveşte R. Moldova. Este un pericol perpetuu şi pentru ordinea noastră democratică în interiorul UE. Este foarte clar că Federaţia rusă doreşte o UE slabă, dezbinată. Iar pentru a-şi atinge acest scop face propagandă, dezinformează şi propagă ştiri false. De aceea trebuie să ne apărăm zi de zi de propaganda Federaţiei Ruse. În anul 2018, când eu am fost raportor general din partea Parlamentului European pe tot bugetul UE, am propus lansarea a două proiecte pilot, prin care UE să monitorizeze ştirile false venite dinspre Federaţia Rusă spre UE, să vadă care sunt reţelele, canalele de comunicare, prin care aceste ştiri se propagă spre cetăţenii europeni, care sunt conturile de Twitter care dau re-tweet la informaţii venite dinspre Kremlin în limba franceză votanţilor partidului lui Marin le Pen sau în Catalonia sau în Marea Britanie sau în Germania şi legăturile între timp le vedem tot mai clar. Astăzi UE ştie cum funcţionează aceste mecanisme de dezinformare, a început să le contracareze. Contracararea devine tot mai eficientă. Dar, pentru a vă răspunde, da, aveţi dreptate, suntem conştienţi că această dezinformare există, o contracarăm. E legată de R. Moldova, dar nu numai. Cât succes are ea şi cât cunoaşte lumea realitatea din R. Moldova, oamenii politici, care se ocupă de vecinătatea estică, de relaţia cu Federaţia Rusă, de situaţia din R. Moldova şi a ţărilor învecinate, cunosc evident istoria tărâmului dintre Prut şi Nistru, a românilor basarabeni Dar adevărul este că istoria şi aceste realităţi nu sunt cunoscute de toţi cetăţenii UE şi nici măcar de toţi oamenii politici din Parlamentul European. Deci aici avem şi noi o misiune şi eu, ca preşedinte al delegaţiei Parlamentului European cu R. Moldova, îmi însuşesc această misiune de a comunica cât mai mult, cât mai activ adevărul istoric în ceea ce priveşte R. Moldova şi românii basarabeni.

*

Clarificările pe care le face noul preşedinte despre rolul său în relaţiile dintre UE şi R. Moldova sunt necesare, atât pentru politicienii de la Chişinău, care interacţionează cu instituţiile UE, cât şi pentru publicul larg, de pe ambele maluri ale Prutului, pentru a conştientiza rolul acestei delegaţii şi importanţa preşedintelui ei în susţinerea R. Moldova la Bruxelles.

Siegfried Mureşan s-a angajat să sprijine politic şi să obţină o cât mai bună finanţare pentru parcursul european al R. Moldova. A dovedit deja că este un aliat important al R. Moldova la Bruxelles. Doreşte ca jumătate din bugetul care va fi alocat R. Moldova în viitorul ciclu financiar să fie pentru infrastructura energetică şi de transport rutier şi feroviar. O linie ferată cu ecartament normal ar fi o dovadă a apartenenţei R. Moldova la spaţiul european.

Este un susţinător ferm al premierului Maia Sandu, pe care o consideră cel mai pro-european prim-ministru pe care l-a avut vreodată R. Moldova. Preşedintele Delegaţiei UE-R. Moldova face un apel la preşedintele Igor Dodon „să renunţe în momentul de faţă la jocuri de tactică politică cu beneficii pe termen scurt şi Partidul Socialiştilor din R. Moldova să continue să susţină acest guvern”. Duplicitatea preşedintelui Igor Dodon şi manevrele sale politice sunt binecunoscute la Bruxelles. Atragem atenţia asupra evaluării vizitei preşedintelui Igor Dodon la Bruxelles, cu care se împănează susţinătorii acestuia la Chişinău. Siegfried Mureşan a spus sec: „a fost departe de a fi un succes răsunător”.

Ne exprimăm speranţa că toţi membrii români ai Delegaţiei, indiferent de partid, vor coopera cu preşedintele pentru a sprijini proiectul european al R. Moldova. Disensiunile politice dintre partidele politice din România nu au ce căuta pe acest subiect, pentru că ele pot genera o slăbiciune în implementarea proiectelor de asistenţă a R. Moldova, de care vor profita cei interesaţi. Mai ales că propaganda rusă la Bruxelles, în general, şi despre R. Moldova, în special, nu este un subiect de neglijat.

La început de mandat de preşedinte al delegaţiei UE-R. Modova, îi urăm mult succes d-lui Siegfried Mureşan şi echipei sale.