Autoratul înseamnă în cazul de faţă vinovăţie şi mai mult ca sigur tot ceea ce s-a întâmplat din 5 februarie până sâmbăta trecută va avea costuri ce vor fi plătite cu vârf şi îndesat la cele două rânduri de alegeri –locale şi parlamentare- ce se vor desfăşura în cursul acestui an. Din păcate, factura va fi achitată nu doar de sus-numiţii care vreme de mai mult de o lună au ţinut ţara într-o stare de neprielnic provizorat, ci de întreaga populaţie.
 
Aparent, începând de sâmbăta trecută lucrurile au intrat în normalitate. Doar aparent, fiindcă situaţia e excepţională, începând de azi ţara se află sub incidenţa stării de urgenţă care nu înseamnă revenirea la dictatură, aşa cum insinuează unii ziarişti şi o seamă de posturi de televiziune din categoria celor cu funcţii pestilenţiale. Stare de urgenţă pe care preşedintele a anunţat-o sâmbătă, dar ar urma să o activeze doar de luni (acesta e modul în care percepe urgenţa dl. Klaus Werner Iohannis pentru care 48 de ore nu înseamnă nimic, mai ales când ele se consumă în două zile de weekend), iar numărul îmbolnăvirilor cu coronavirusul COVID-19 creşte.
 
Cum-necum, poate chiar la limita unor prevederi constituţionale, România are totuşi un guvern care, în noile condiţii, poate să emită nu doar ordonanţe de urgenţă, atunci când ele se impun, ci şi să ia măsuri excepţionale dacă evoluţia situaţiei generale o cere. Dincolo de faptul că învestirea celui de-al doilea guvern Orban s-a produs ca urmare a unei succesiuni de fapte absolut halucinante, în special cu voturile parlamentarilor PSD care sunt tot aceiaşi care i-au trântit la vot în câteva rânduri (şi în 5 februarie, şi la audierile succesive) pe miniştrii cărora sâmbătă le-au dat binecuvântarea, dincolo de faptul că ne-am făcut de râs, e foarte bine că avem un Executiv învestit cu drepturi de pline.
 
În astfel condiţii a întărâta PSD, a susţine că aşa a devenit lacheul preşedintelui Iohannis, că dl. Ciolacu ar fi predat partidul fără luptă mi se pare un gest complet iresponsabil. E foarte bine că PSD a trecut peste orgolii, deşi cred că trebuie să ne fie tuturor clar că nu a făcut-o de dragul ţării. Pot să pariez că atunci când lucrurile se vor linişti, când va veni momentul decontului politic, când ţara va intra în campanie electorală, social-democraţii români vor specula politic gestul lor de sâmbăta trecută. Vor spune că ei au acţionat cum nu se poate mai responsabil, nepoliticianist, în interesul ţării, spre deosebire de liberali care, până în ultima clipă, au ţinut-o langa cu anticipatele, cu satisfacerea capriciilor preşedintelui Iohannis şi cu mângâierea orgoliului liderului lor, dl. Ludovic Orban.
 
Adevărul e că liberalii au fost cei ce le-au furnizat social-democraţilor muniţia, indubitabil bine stocată de aceştia, ei sunt cei care deja le-au vârât acestora în desagă voturi ori au stimulat absenteismul la urne care tot în favoarea PSD va fi. Liberalii sunt cei ce au făcut ca pesediştii să câştige chiar şi atunci când, aparent, au pierdut.
 
E marele paradox, dar şi marea lecţie a faptelor ce s-au petrecut săptămâna trecută.
 
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevarul.ro