Liberalii combat birocraţia cu o instituţie nouă şi inutilă. Ce spun specialiştii despre Legea privind activitatea de prevenţie în sănătate

Liberalii combat 
birocraţia cu o instituţie nouă şi inutilă. Ce spun specialiştii despre Legea privind activitatea de prevenţie în sănătate

Liderul deputaţilor liberali, Eugen Nicolăescu. FOTO Arhivă Adevărul

Pacienţii bolnavi ar putea să-şi plătească singuri tratamentul dacă, anterior îmbolnăvirii, nu au participat la programe de prevenţie. Ideea aparţine PNL, care a iniţiat un proiect de lege ce urmăreşte înfiinţarea unei noi Agenţii, o structură politizată, finanţată de la bugetul de stat. Medicii desfiinţează iniţiativa semnată inclusiv de Alina Gorghiu.

Parlamentarii PNL vor ca odată cu adoptarea proiectului de lege pentru prevenţie în sănătate, românii să beneficieze gratuit de consultaţii care să ajute la prevenirea şi depistarea timpurie a bolilor, dar şi de tratamente gratuite pentru pacienţi care se află încă în primele stadii ale unei boli.

Intenţia pozitivă a liberalilor e urmată, însă, de o prevedere a proiectului de lege aspru criticată de mai multe partide, doctori sau reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, în această prevedere fiind precizat că, în cazul în care cineva refuză participarea la acţiunile de prevenţie, acea persoană trebuie să plătească, parţial sau în totalitate, costurile tratamentelor medicale.

În expunerea de motive a proiectului, iniţiatorii dau şi un exemplu care arată cum ar funcţiona legea. „O pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul III, care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie, poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10 sau 20%“, arată iniţiatorii. Practic, gratuitatea iniţială se întoarce împotriva pacienţilor care nu vor să accepte programul de prevenţie, cum este, de exemplu, neacceptarea vaccinării.

Pe lângă transformările care vizează accesul pacienţilor la tratamente, proiectul de lege vizează şi înfiinţarea unei Agenţii care preia din atribuţiile altor instituţii din domeniu şi care să primească bani de la bugetul de stat. PNL vrea înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate (ANPS), o structură autonomă care va prelua toate atribuţiile şi prerogativele Ministerului Sănătăţii, ale Institutului de Sănătate Publică, precum şi ale Direcţiilor de Sănătate Publică în implementarea programelor de prevenţie în domeniul sănătăţii. Potrivit iniţiatorilor, ANPS s-ar ocupa de prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor, prevenirea şi reducerea internărilor evitabile,  educaţia pentru sănătate, fiind responsabilă de  achiziţia de vaccinuri, asigurarea distribuţiei vaccinurilor pe întreg teritoriul României, desfăşurarea campaniilor de vaccinare, dar şi dispunerea de măsuri şi aplicare de sancţiuni pentru cei care nu respectă acţiunile de prevenţie pentru sănătate.

Funcţionari numiţi politic

ANPS va fi condusă de un consiliu format din 11 membri, şase dintre aceştia, propuşi de către societăţile medicale profesionale implicate în prevenirea, diagnosticul şi tratamentul bolilor cu impact major în România. Senatul şi Camera Deputaţilor propun, la rândul lor, câte un membru, la fel ca şi Preşedinţia României, Institutul Naţional de Statistică şi Comisia Naţională de Prognoză.

În consecinţă, Consiliul va avea 11 membri, din care cinci numiţi politic. Cei 11 membri ai Consiliului ANPS vor fi numiţi de prim-ministru, iar atribuţiile şi responsabilităţile specifice ale Consiliului ANPS, criteriile de eligibilitate ale membrilor Consiliului şi indemnizaţiile acestora se vor stabili  prin hotărâre de Guvern.

Detaliile despre conducerea executivă sunt vagi. Se precizează doar că va fi un preşedinte cu rang de secretar de stat şi de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat, ambii cu mandate pentru cinci ani, însă iniţiatorii nu spun dacă cei doi provin din rândul membrilor Consiliului ANPS sau sunt numiţi direct de Guvern.

10% din fondurile Sănătăţii merg la ANPS

De altfel, o structură clară a instituţiei şi un număr de posturi orientativ nu au fost făcute publice. Şi remuneraţiile celor din ANPS sunt neclare, urmând doar a se ghida după salariile  din Ministerul Sănătăţii şi Direcţiile de Sănătate Publică.

„Potrivit estimărilor făcute de PNL, programul ar trebui finanţat cu 650-700 milioane euro, adică 10% din totalul fondurilor alocate Sănătăţii, adică Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate“, a fost singura precizare făcută de unul dintre iniţiatori, liderul deputaţilor liberali, Eugen Nicolăescu.

Proiectul de lege a dus la schimburi dure de replici între social-democraţi şi liberali. Primul care a ieşit la atac a fost preşedintele Camerei Deputaţilor , Valeriu Zgonea. „PNL a iniţiat un proiect de lege care poate obliga pacienţii de cancer să îşi plătească tratamentul dacă nu participă la programe de prevenţie. Asta înseamnă că un bătrân aflat în vârf de munte, pentru care mersul la medic reprezintă o adevărată aventură, în cazul în care are cancer, trebuie să îşi plătească tratamentul“, a afirmat Zgonea, care a uitat că şi cinci social-democraţi au semnat proiectul de lege. 

Zgonea şi „poziţiile aeriene“

De cealaltă parte, deputatul liberal Mihai Voicu este cel care i-a dat cea mai tăioasă replică lui Zgonea. „Propun ca domnul Zgonea, cu ocazia începutului de sesiune parlamentară, să transfere măcar 25% din bugetul său de deplasări externe către Ministerul Sănătăţii. Se pare ca turismul excesiv dăunează. Ar fi un gest mult mai util decât poziţii aeriene despre un subiect pe care nu îl cunoaşte“, a afirmat liberalul. 

170 de milioane de euro pe analize în 2007

În 2007, fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a alocat 170 de milioane de euro pentru un program care să ofere un tablou al stării generale de sănătate al populaţiei. Concret, românii au fost invitaţi să îşi facă analizele gratuit, în laboratoarele care erau contractate în program. Rezultatele au fost date abia în 2013.

Specialişti: „Legea încalcă drepturile pacienţilor şi deschide portiţa spre corupţie“

Propunerea legislativă a stârnit numeroase controverse în rândul asociaţiilor de pacienţi, care au fost vocale şi contestă prevederile proiectului de act normativ. În acelaşi timp, medicii din sistem susţin că un astfel de proiect reprezintă o jignire la adresa cetăţenilor, motiv pentru care ar trebui să fie retras cât mai repede. „E un atac la drepturile omului. Este bine să se includă obligativitatea prezentării la medic, dar nicidecum să taie din banii pentru tratamente, o să moară toţi. Ce rezolvăm? Absolut nimic! Este nevoie de dezbatere înainte de a trece un astfel de proiect, care are nevoie de multe modificări“, a explicat Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Cronice din România (APCR), arătând că multe tipuri de cancer sunt silenţioase, motiv pentru care sunt diagnosticate târziu.

„Nu avem aparatură să acoperim valul de solicitanţi“

Şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), afirmă că nu este prima
dată când sunt aduse în discuţie eventualele sancţiuni pentru pacient. Reprezentantul pacienţilor explică însă că propunerea legislativă, în forma în care este acum, este de-a dreptul aberantă. Barbu susţine că, dacă nu va suferi modificări majore, ANPP va merge inclusiv la Avocatul Poporului, pentru că, în momentul de faţă, un astfel de proiect blochează accesul pacienţilor la sistemul medical. „Propunerea legislativă nu este coerentă, nu acoperă serviciile de medicină preventivă, asta pentru că noi nu avem infrastructură şi nici medici de familie care să poată acorda aceste servicii preventive, în condiţiile în care munca lor este una birocratică.

Foarte mulţi medici nici nu mai pun stetoscopul pe pacient. Mai mult, la ora actuală, nu avem aparatură să acoperim valul de solicitanţi, fie ei stabiliţi pe parcursul unui an, va fi ca în 2007 – 2008, când erau insuficiente laboratoare medicale pentru programul de analize medicale, care erau obligatorii”, a explicat Barbu.

„E o încercare de prostire a populaţiei“

La rândul său, medicul Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate la Societatea  Academică Română, a declarat că „proiectul în sine abundă de elucubraţii [...] Multitudinea de anomalii şi fracturi logice şi de redactare identificate arată că în sine materialul este doar o încercare de prostire a populaţiei, un exerciţiu de imagine ratat, care se întoarce brutal împotriva iniţiatorilor”, a explicat doctorul. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările