Jocul dublu al Ucrainei cu UE, alarma pentru ca Moldova să grăbească reunirea cu România

Moldova este anturată masiv de Ucraina şi nu îşi va găsi un viitor sigur decât prin unirea cu România

Ucraina şi-a scos opţiunea geo-politică la licitaţie, pendulând între UE şi Rusia. Cum se va descurca Republica Moldova, o ţară mică, prinsă în acest joc peste capul său? Ezitările Ucrainei reprezintă de aceea un semnal de alarmă pentru ca Moldova să grăbească reunirea cu România şi să se pună astfel la adăpost de un viitor nesigur.

Există foarte mulţi unionişti în Republica Moldova şi ei nu au nevoie de argumente pragmatice pentru reunificare. Pentru ei, revenirea Moldovei în sânul ţării mamă este o chestiune de suflet, de principiu şi de adevăr istoric. Dar chiar şi cei care stau pe margine şi nu au simţăminte româneşti au destule argumente practice de a grăbi această unire dacă se uită la evoluţiile din zonă. Cum îşi va construi Moldova viitorul dacă Ucraina continuă cu jocul dublu (detalii AICI), iar UE va trebui să ţină cont de dorinţele acestui stat mare cu care Moldova are graniţă? În egală măsură se pune problema Transnistriei, la care multă lume se uită cu poftă necuvenită.

Pe măsură ce influenţele se dispută şi se împart peste areal şi peste capul ei, apare evident că singura soluţie realistă şi eficientă pentru Republica Moldova este să-şi regăsească locul în interiorul statului român într-o formulă de regiune administrativă descentralizată cum vor fi şi celelalte regiuni în urma efectuării procesului de descentralizare aflat pe ultima sută de metri. 

Le propun aşadar celor care judecă strict pe bază de interese să evalueze soluţia intrării în UE a Republicii Moldova pe baza reunificării cu România. Brusc, zona ar intra sub protecţia de a fi parte a unei ţări deja membră a Uniunii şi a NATO, ceea ce ar schimba cu totul raportul de forţe din zonă. Orice stat ar mai ridica pretenţii sau ar face presiuni asupra Moldovei s-ar trezi confruntat cu un stat membru NATO şi UE, din care Moldova ar face parte.

Pe măsură ce influenţele se dispută şi se împart peste areal şi peste capul ei, apare evident că singura soluţie realistă şi eficientă pentru Republica Moldova este să-şi regăsească locul în interiorul statului român într-o formulă de regiune administrativă descentralizată cum vor fi şi celelalte regiuni în urma efectuării procesului de descentralizare aflat pe ultima sută de metri. Minorităţile sau alte etnii decât cea română de pe teritoriul Basarabiei nu au de ce să fie speriate de unirea cu România. Trebuie doar să se uite ce drepturi au minorităţile la noi în ţară ca să se convingă că nu vor avea de suferit, dimpotrivă. La fel ca alte minorităţi din România, vor avea şcoli, îşi vor folosi limba, dar ce avantaje nu vor avea? Aşa încât, pragmatismul ar trebui să determine toate păturile sociale şi etnice din Republica Moldova să accepte şi chiar să se implice activ pentru unire.