Iohannis: România îşi asumă în continuare să fie un furnizor de securitate în regiune şi un aliat predictibil în NATO

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, şi Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut vineri, o alocuţiune în cadrul ceremoniei de declarare a Capacităţii Operaţionale Iniţiale a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est şi a Capacităţii Finale a Unităţii NATO de Integrare a Forţelor, el afirmând că România îşi asumă în continuare să fie un furnizor de securitate în regiune şi un aliat predictibil al Alianţei.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat în discursul său că ceremonia de declarare  a capacităţii operaţionale iniţiale a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est şi a capacităţii operaţionale finale a unităţii NATO de intregrare a forţelor are loc în contextul pregătirii Summit-ului NATO de la Varşovia, de săptămâna viitoare. ”Summit-ul se va defăşura pe fondul unei dinamici accentuate a mediului de securitate, cu impact asupra statelor membre, şi a Alianţei, ca întreg”, a spus şeful statului.

Klaus Iohannis a menţionat că în anul 2015, am asistat la amplificarea şi multiplicarea provocărilor de securitate, la adresa spaţiului euro-atlantic, în special cel european, situaţie care continuă şi în prezent.

”Perpetuarea crizei din Siria, a instabilităţii în regiunea Orientului Mijlociu şi Nordul Africii, au favorizat extinderea ameninţării teroriste, relaţionate ISIL/Daesh în spaţiul european”, a mai declarat Klaus Iohannis, adăugând că ”situaţia din vecinătatea estică a NATO continuă să fie volatilă, iar procesul de soluţionare a dosarjului ucrainean se derulează cu dificultate, pe fondul implementării parţiale şi deficitare a Acordurilor de la Minsk.

Potrivit şefului statului, ”Summit-ul NATO de la Varşovia este esenţial pentru consolidarea securităţii şi apărării colective, după implementarea Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale, stabilit la Summitul din 2014”.

”Poziţia României la Summitul NATO din acest an de la Varşovia este în favoarea armonizării intereselor comune de securitate şi apărare, în spiritul solidarităţii şi coeziunii Aliate, dar de o manieră echilibrată pe cele două flancuri, estic şi sudic, şi pe cele două dimensiuni, nordică şi sudică, ale Flancului Estic. Ne dorim menţinerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecţie şi de luare a deciziilor actuale şi viitoare ale Alianţei legate de continuarea adaptării NATO pe termen lung”, a mai declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit şefului statului, este important ca acelaşi echilibru să se reflecte şi în demersurile de asistenţă pentru partenerii NATO din Flancul Estic, respectiv Sudic al Alianţei.

”O astfel de poziţie corespunde principiilor „28 pentru 28”, respectiv „abordare de tip 360 de grade”, susţinute extins la nivel aliat şi reflectate în procesul de adaptare pe termen lung a NATO”, a continuat el.

Klaus Iohannis a mai arătat că ceremonia de astăzi are o semnificaţie aparte pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare şi a prezenţei înaintate Aliate pe flancul estic al NATO.

”Practic, România şi-a îndeplinit integral şi la termenele stabilite obiectivele asumate, în concordanţă cu nivelul de ambiţie al Alianţei şi cu măsurile adoptate în 2014, la Summit-ul din Marea Britanie, ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil. O dovadă în acest sens este şi faptul că am crescut cheltuielile pentru apărare şi o vom face în continuare până la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor”, a spus preşedintele Iohannis.

Iohannis a menţionat structurile NATO de comandament din România - Unitatea NATO pentru integrarea forţelor şi Comandamentul Multinaţional de Divizie, care ”au un rol major în cadrul eforturilor de îmbunătăţire a capacităţii Alianţei de a răspunde cu succes provocărilor prezente, dar şi viitoare”.

”Ele facilitează dislocarea forţelor Aliate în regiune, în sprijinul apărării colective, prin asigurarea conexiunii vitale între forţele NATO şi cele naţionale, inclusiv prin planificarea şi conducerea de exerciţii multinaţionale şi alte forme de pregătire în comun”, a adăugat preşedintele României.

Klaus Iohannis s-a referit şi la inaugurarea, în urmă cu câteva săptămâni, a Facilitatăţii antirachetă de la Deveselu. Potrivit lui Klaus Iohannis, acest eveniment ”marchează atât aprofundarea cooperării în cadrul parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, cât şi consolidarea profilului României în Alianţa Nord-Atlantică în perspectiva integrării acestei facilităţi în Sistemul NATO de apărare antirachetă”.

”Vreau să reamintesc că sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având strict rol defensiv, dar constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaţilor europeni împotriva unor potenţiale ameninţări”, a mai spus Klaus Iohannis.

Şeful statului a declarat că ”România îşi asumă în continuare să fie un furnizor de securitate în regiune, un aliat predictibil şi un pol de stabilitate la extremitatea estică a spaţiului euroatlantic care, din păcate, este supus provocărilor şi ameninţărilor”.

”Singurele variante viabile de soluţionare rămân cele politice, nu cele militare, iar solidaritatea Aliată rămâne factorul esenţial al stabilităţii şi securităţii euroatlantice”, a afirmat Klaus Iohannis.

Preşedintele României a mulţumit tuturor celor implicaţi în realizarea nivelului de operaţionalizare, pentru tot ceea ce fac în a asigura securitatea României, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

”România este şi va rămâne un aliat credibil şi un pilon de stabilitate şi securitate în regiune”, a afirmat în încheierea discursului, şeful statului.

În cadrul ceremoniei, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, i-a conferit Şefului de Stat Major al Comandamentului Corpurilor reunite Napoli, generalul-locotenent Leonardo Di Marco, Emblema de onoare a Armatei României, cu însemn de pace.

Ceremonia întrunită de declarare a Capacităţii Operaţionale Iniţiale a Comandamentului multinaţional de divizie Sud-Est şi a Capacităţii Finale a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO a avut loc la sediul comandamentului diviziei din  Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor române şi din partea NATO.

Au fost prezenţi miniştrii Apărării şi de Externe, ambasadorul SUA la Bucureşti, parlamentari din comisiile de apărare, consilieri prezidenţiali şi de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi alţi reprezentanţi ai corpului diplomatic.