Voi începe rândurile de faţă, prin a spune că nu sunt simpatizantă a niciunuia dintre partidele parlamentare, nici de la Putere, nici din Opoziţie. Mă gândeam că unii comentatori care se trezesc comentând şi-au dat seama deja de acest lucru, citind articolele mele de până acum. Dacă nu au făcut-o, mi se pare firesc să le citească înainte de a se apuca să comenteze. Cred în libertatea de exprimare, în diversitatea opiniilor, dar să comentezi doar ca să te afli în treabă, fără să aduci argumente, în mod clar nu este o dovadă a eticii unui comentator care se respectă.

În primul rând, principalii inamici ai Guvernului Cîţu sunt partidele care formează acest guvern. În Partidul Naţional Liberal, există un război pe viaţă şi pe moarte între preşedintele PNL, Ludovic Orban şi actualul premier Florin Cîţu. Florin Cîţu a fost Ministru de Finanţe în Guvernul Orban, format prin reconfigurarea majorităţii parlamentare rezultate din alegerile din decembrie 2016, în noiembrie 2019 şi care a funcţionat până în decembrie 2020, când PNL, USRPLUS şi UDMR au creat coaliţia de guvernare actuală (în intervalul 2019-2020, USRPLUS sprijinise PNL).

În PNL, există practic o veche luptă între foştii membri ai PDL şi membrii tradiţionali ai PNL. Ludovic Orban este acuzat de tot mai mulţi membri PNL că a cedat USRPLUS ministere cheie, cu acces direct la fondurile europene. Ba chiar un membru PNL a spus că „PNL a pierdut alegerile” şi, în consecinţă, guvernarea nu ar fi legitimă. Aşadar, cum să mai aibă viabilitate un guvern care este criticat din interior? PNL, USRPLUS şi UDMR au negociat, iar Parlamentul a votat propunerea de premier pe care coaliţia a prezentat-o Preşedintelui Klaus Iohannis.

Este clar acum că actualii critici ai lui Ludovic Orban vorbesc doar ca să se audă vorbind. În decembrie 2020, miza PNL era să formeze Guvernul. PSD a câştigat locul I la alegeri, dar nu putea crea o majoritate, fiindcă nu avea cu cine, deoarece surpriza numită AUR nu avea suficiente procente alături de PSD, iar UDMR era nemulţumită de PSD. AUR şi UDMR nu ar fi guvernat niciodată împreună, deci formula care şi-a asumat guvernarea era singura viabilă: viabilă, nu ideală!

Este evident că Ludovic Orban a avut mandat să negocieze trecerea acelor ministere de la PNL la USRPLUS şi UDMR, nu a acţionat de unul singur, chiar dacă este acuzat că a negociat singur, colegii săi aşteptând în camera cealaltă.

Prima dispută serioasă dintre PNL şi USRPLUS a avut loc când Florin Cîţu l-a demis pe Vlad Voiculescu, titular al portofoliului Sănătăţii. S-a vorbit atunci de ruperea coaliţiei, iar USRPLUS nu a venit la câteva şedinţe de Guvern, problema fiind cumva aplanată. Atunci, eram încă sub incidenţa stării de alertă, restricţiile pentru populaţie erau în vigoare. Nu mai vorbim de faptul că însăşi funcţionarea Guvernului era blocată. Era sezonul lucrului la strategia de atragere a fondurilor eruopene din cadrul european multianual 2021-2027, începuse perioada de redactare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.). Ştim azi în ce formă a fost trimis şi câte „grozăvii” conţine.

În al doilea rând, nici prin USRPLUS lucrurile nu stau prea bine, Dacian Cioloş şi Dan Barna au intrat în competiţie pentru preluarea formaţiunii rezultate ca urmare a fuziunii. Prin USR, Dan Barna este mult mai criticat de colegii săi decât este Ludovic Orban în PNL. Mulţi exponenţi ai succesului civic al USR din 2016 nu mai sunt parlamentari în legislatura actuală. Niciun fost parlamentar USR nu a plecat liniştit acasă - unii au părăsit şi partidul, criticând dictatura lui Dan Barna. Dan Barna a greşit rămânând preşedinte al USR după ratarea turului II al alegerilor prezidenţiale din 2019, continuând să creeze disensiuni în partid şi încurajând plecările unor membri cu state vechi şi o imagine bună pentru electoratul fidel acestei formaţiuni politice.

În al treilea rând, UDMR a rămas consecventă politicii de încurajare a autonomiei aşa zisului „ţinut secuiesc”, de menţinere a tensiunii latente între români şi maghiari. Totuşi, UDMR a rămas oarecum unitară, fiindcă o parte din politicienii maghiari mai radicali s-au reunit în Partidul Civic Maghiar, partid neparlamentar dar cu o popularitate destul de bună prin judeţele unde populaţia maghiară este bine reprezentată demografic.

Practic, Opoziţia este invitată deschis să lanseze moţiuni de cenzură când componenţii Guvernului se ceartă precum copiii de grădinţă pe jucăriile nou sosite.

Consider că Guvernul Cîţu va cădea la următoarea moţiune de cenzură din următoarele motive:

  1. PNL are experienţa dezastrului guvernării CDR din 1996-2000 şi nu vrea să aibă soarta PNŢ-CD, adică să rateze intrarea în Parlament în 2024.

  2. În PNL, este un război intern a cărui miză este poziţionarea politică începând din 2024. În 2024, vor fi toate tipurile de alegeri, iar PNL şi-ar dori să fie alegeri parlamentare anticipate mai devreme, pentru a putea să le domine şi pe celelalte.

  3. Dorinţa este atât de mare încât căderea actualului Guvern nu este o problemă pentru PNL. PNL va da vina pe USRPLUS, partid la a cărui discreditare lucrează intens.

  4. Trebuie să adaug la ideea de la punctul 3 şi poziţia Preşedintelui Klaus Iohannis, care nu s-a exprimat public faţă de blocajul evident din PNL şi din Guvern. Este un semn că Preşedintele României nu a renunţat la ideea anticipatelor din 2020, amânate de izbucnirea pandemiei de Covid 19, fiindcă a lăsat PNL şi USRPLUS fără susţinerea în faţa Opoziţiei, ceea ce poate fi o surpriză pentru mulţi. Preşedintele Iohannis este la ultimul mandat şi se gândeşte deja la ceea ce va face din 2024 încolo. Acest lucru este normal pentru un politician care vrea să nu scadă în sondaje. Clar, Klaus Iohannis nu vrea să piardă procente din cauza gafelor actualului Guvern. Căderea Guvernului Cîţu îi va aduce procente în plus la popularitate, arătând că este adeptul democraţiei şi al rolului constituţional de mediator.

  5. PNL ştie că USRPLUS abia a reuşit să îşi pună prefecţi si subprefecţi, din cauză că mulţi din cei propuşi de ei nu se încadrau în vechea lege de numire a prefecţilor şi aceasta a trebuit să fie schimbată. Mulţi dintre primarii USR au început deja să piardă din popularitate (Clotilde Armand, la Sectorul I din Bucureşti, Allen Coliban la Braşov, Dominic Fritz la Timişoara), iar prezenţa unor persoane cu probleme penale printre nominalizările USRPLUS la diverse funcţii este contrară campaniei care a propulsat USRPLUS în prim-planul politicii româneşti - „Fără penali în funcţii publice”.

  6. Dacă mai adăugăm şi controversa lipsei de dovezi ale studiilor unora dintre politicienii USRPLUS (trecute în biografii dar fără prezentarea documentelor care să le ateste), cade şi mitul „supraspecializării”, „competenţei multiple” mit care a ajutat şi el la propulsarea unor membri USRPLUS la vârfurile puterii locale sau naţionale.

  7. Dacă mai vedem şi cum unii politicieni USRPLUS au mai trecut şi pe la alte partide, ori au legături de rudenie cu oameni „grei” din partide „vechi” de pe scena politică românească, deşi USRPLUS a declarat în campanie că se opune „traseismului politic”, mai cade un mit politic „marca USRPLUS”.

  8. PNL, USRPLUS au arătat că nu au capacitatea de a reforma administraţia locală şi centrală. Nu aduc aici vorba de UDMR, fiindcă această formaţiune nu are în agenda sa politică această opţiune politică.

  9. Nu numai politicienii din Opoziţie îşi doresc asta, ci şi membrii PNL. Ludovic Orban vrea să rămână lider al PNL, PNL vrea să compromită USRPLUS, iar UDMR se vede, din oficiu, în orice schemă de guvernare viitoare, în care să-şi promoveze agenda sa specială.

  10. Mulţi politicieni speră că o eventuală sesiune de alegeri anticipate ar accentua polarizarea pe scena politică românească, indiferent că anticipatele ar avea loc în 2021 în toamnă sau în primăvara anului 2022, cel târziu. Deja prin AUR, PNL şi USRPLUS, au loc lupte de culise şi unii politicieni cu loc în Parlament se vor muta dintr-un partid în altul. PSD este stabil, fiindcă mulţi au plecat la PNL, de unde, cu siguranţă se vor întoarce dacă PSD s-ar apropia de asumarea conducerii unui Guvern rezultat din alegeri anticipate.

Aşadar, din aceste motive, cred că Guvernul Cîţu va fi demis prin moţiune de cenzură.