Fuziunea noului PNL încaieră aleşii locali

Consiliul Naţional al PNL se întâlneşte sâmbătă, la Parlament, în prezenta a peste 1100 de delegaţi, pentru a consfinţi fuziunea la nivelul organizaţiilor teritoriale ale fostelor PNL şi PDL. Dacă la centru  noul PNL a stabilit o formulă matematică după care se calculează majorităţile în filale, în teritoriu au început să izbucnească primele nemulţumiri, din partea celor care stăpâneau judeţele.

Comisia de unificare a noului PNL a stabilit, recent, un algoritm după care urmează să stabilească majorităţile în filialele din ţară ale formaţiunii. Concret, la nivelul fiecărui judeţ, respectiv municipiu, vor funcţiona doi co-preşedinţi – unul de la vechiul PNL, iar altul de la vechiul PDL. Birourile Politice Judeţene, care erau până acum forurile de conducere, la nivel de judeţ, ale fiecărui partid, vor fi înlocuite de o nouă structură: Comitetul Executiv.

Fiecare astfel de comitet, aflat în subordinea celor doi co-preşedinţi, va avea însă un număr diferit de membri de la fiecare partid. În stabilirea numărului de membri a intervenit formula propusă de la centru. Astfel, ponderea membrilor la nivelul judeţelor va ţine cont de rezultatul de la alegerile europarlamentare, în proporţie de 80%, şi de numărul de primari rămaşi în fiecare partid, după alegerile prezidenţiale, în proporţie de 20%. La europarlamentare, PNL a obţinut 15%, iar PDL 12%.

În principiu, comitetele vor avea între 23 şi 29 de membri, la care se adaugă parlamentarii aleşi pe listele fostelor PNL şi PDL. Criteriile nu i-au mulţumit, însă, pe unii dintre foştii penelişti, respectiv pedelişti, care s-au trezit că vor conduce, în tandem, comitete cu majorităţi alcătuite de cealaltă formaţiune.

Războiul mocnit din judeţe

Imediat după anunţarea criteriilor stabilite în comisia de la centru, în teritoriu au izbucnit nemulţumiri, chiar şi în judeţele în care se ştie tabăra care va domina. De exemplu, vechii liberali vor avea majoritate în: Bacău, Bihor, Caraş-Severin, Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov, Giurgiu, Hunedoara, Mureş, Satu Mare. În Hunedoara, însă, au apărut probleme după ce Mircea Moloţ, fostul şef de Consiliu Judeţean dat de vechiul PNL, a fost declarat incompatibil. În aceste condiţii, vicepreşedintele CJ Dorin Gligor (PDL), a anunţat deja că vrea să candideze la şefia Consiliului.

Gligor, care este co-preşedinte al PNL Hunedoara alături de Bogdan Ţîmpău, interimarul numit după debarcarea lui Moloţ, a încălcat astfel regulile impuse de la centru, potrivit cărora candidaturile se stabilesc în urma unor consultări comune. „Nu iubesc nici funcţiile, nici puterea, dar îmi iubesc judeţul. Trebuie să facem o competiţie pozitivă. De aceea,nu pot să nu intru în competiţia aceasta“, a spus el în presa locală.

La  Botoşani, unde liberalii au majoritate, co-preşedintele noului PNL, Florin Ţurcanu, a început deja să-i ceară colegului său, Cătălin Flutur, să admonesteze foştii pedelişti care i s-ar opune. „Le transmis pe această cale un mesaj foarte clar şi dur vechilor pedelişti: să înţeleagă că au venit în PNL să facem echipă, nu să creăm puciuri pe sub masă sau la anumite televiziuni sau ziare. Doar mort vor scăpa de mine. Să înţeleagă că trebuie să facă echipă în jurul meu“, s-a impus Ţurcanu.

Teoretic, PDL ar urma să domine la rândul lui filialele Alba, Braşov, Cluj, Arad, Timiş, Gorj şi Suceava, însă şi aici au apărut probleme, după ce mai mulţi lideri locali s-au trezit decapitaţi de noile majorităţi. De pildă, la Timiş, unde primarul liberal Nicolae Robu a condus până acum cu mână forte, majoritatea din Comitetul Executiv va fi dată de vechiul PDL, iar Robu urmează să conducă în tandem cu şeful organizaţiei PDL Timiş, Dan Popa.

O situaţie inedită se petrece la Gorj, unde atât liberalii, cât şi democrat-liberalii pledează pentru plecarea lui Dian Popescu (PNL). În Gorj, unde ambele formaţiuni vor avea un număr apropiat de membri în Comitetul Executiv, ponderea fiind de 55% în favoarea vechiului PNL, liberalii au semnat un memoriu împotriva lui Popescu. Confruntat cu revolta alor săi, Popescu a răspuns, însă, că nu are timp de „copilării“.

O situaţie tensionată este şi la Arad unde, potrivit informaţiilor pe surse apărute în presa locală, primarul Gheorghe Falcă nu vrea să conducă PNL Arad în tandem cu mai puţin cunoscutul Ioan Cristina. Falcă a intrat în conflict şi cu direcţia partidului când, în calitate de primar, a votat pentru alegerea edililor într-un singur tur, în cadrul Asociaţiei Municipiilor din România, abatere sfruntată de la poziţia PNL, care susţine oficial alegerea primarilor în două tururi.

Lupta pentru putere continuă

În alte două judeţe, liberalii de la centru au probleme în armonizarea fuziunii: în Neamţ  şi în Brăila.
La Neamţ, de exemplu, deşi ar fi trebuit ca numele candidaţilor pentru alegerile din 2016 să se stabilească în urma unor consultări comune, democrat-liberalul Alexandru Drăgan şi-a anunţat deja candidatura la funcţia de şef al Consiliului Judeţean, fapt care i-a înfuriat pe vechii penelişti. „Voi candida din partea PDL, pentru că nu a venit încă grefa de la Tribunal şi, prin urmare, suntem două partide separate: PDL şi PNL“, s-a justificat Drăgan.

Deşi, oficial, Drăgan are o relaţie cordială cu co-preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc, surse din vechiul PNL au transpirat, în presa locală, nemulţumiri faţă de anunţul candidaturii fostului pedelist la şefia CJ.
La Brăila, un alt judeţ aflat într-o situaţie delicată, se luptă doi lideri care au trecere şi în rândul celor de la centru: deputatul Cătălin Boboc şi fostul democrat-liberal Alexandru Nazare. La finalul anului trecut, Nazare a demisionat din funcţia de şef al organizaţiei, dar a fost reconfirmat în funcţie, o săptămână mai târziu.