Exclusiv. Ce se întâmplă cu pensiile şi cu alocaţiile. Măsurile de austeritate pe care le va lua Guvernul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ludovic Orban şi Florin Cîţu încearcă să facă rost de bani la buget
Ludovic Orban şi Florin Cîţu încearcă să facă rost de bani la buget

Premierul Ludovic Orban este forţat să vină cu măsuri de austeritate pentru a acoperi gaura financiară provocată de pandemie, însă liderii liberali din teritoriu i-au transmis să nu se atingă de bugetari dacă vrea ca PNL să nu aibă soarta PDL. Pensiile nu vor mai fi mărite cu 40%, dublarea alocaţiilor va fi din nou amânată, iar demnitarii vor avea lefurile tăiate, susţin surse politice pentru Adevărul. Bugetarii vor fi însă cel mai puţin afectaţi

Pandemia de coronavirus a trimis peste un milion de oameni în şomaj tehnic, iar alte sute de mii de angajaţi din sectorul privat şi-au pierdut definitiv locurile de muncă. În acest context, Guvernul liberal încearcă să găsească măsuri de solidaritate socială. Altfel spus, criza economică să fie suportată şi de bugetari, nu doar de privaţi. Problema e contextul politic: la finalul anului vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, esenţiale pentru viitorul PNL. Potrivit surselor Adevărul, mulţi lideri liberali se tem că orice tăiere salarială în sectorul bugetar va aduce mari prejudicii electorale pentru PNL, mai ales că, prin fuziunea cu PDL, partidul încă poartă pecetea austerităţii din epoca Băsescu-Boc. Prin urmare, premierul Ludovic Orban încearcă să-i sprijine şi pe antreprenorii afectaţi de criză,  dar în acelaşi timp să se atingă cât mai puţin posibil de veniturile angajaţilor la stat, mulţi dintre ei votanţi de bază ai PNL. ”Adevărul” vă prezintă pachetul de austeritate care va fi adoptat de Guvern săptămâna aceasta, cu scopul de a acoperi, cât de cât, gaura bugetară.

Şomaj tehnic pentru o parte dintre angajaţii la stat. Bugetarii vor munci doar jumătate de lună. Pentru cele 15 zile lucrate, vor primi salariul întreg, iar pentru celelalte 15 zile în care vor sta acasă vor primi 75% din salariul brut de încadrare. Măsura se va întinde doar pe timpul stării de urgenţă (lunile aprilie şi mai), urmând ca de la 1 iunie să se revină la normalitate. Nu se va aplica pentru militari, poliţişti, medici, personalul medical  şi profesori, care vor rămâne cu lefurile intacte. Aşadar, potrivit calculelor făcute la Guvern, doar 500.000 de bugetari vor intra, prin rotaţie, în şomaj tehnic, 700.000 de bugetari fiind exceptaţi de la austeritate. Măsura va aduce o economie la buget între 1,2 şi 1,5 miliarde de lei. Iniţial, premierul Orban nu a vrut să se atingă deloc de lefurile bugetarilor, din raţiuni electorale. Sondajele PNL arată că aproape 60% din respondenţi resping tăierile salariale, chiar şi pe timp de pandemie. În discuţiile cu apropiaţii din partid, liderul PNL a motivat că banii câştigaţi de bugetari vor alimenta consumul, deci tot vor intra în circuitul economic. Până la urmă, premierul a cedat la presiunea reprezentanţilor din sectorul privat, care au criticat vehement faptul că întreaga povară fiscală generată de pandemie cade pe umerii lor. ”Trebuie să ne comportăm ca un guvern liberal, totuşi, chiar dacă sondajele arată că cei mai mulţi dintre micii antreprenori sunt mai degrabă votanţi USR-PLUS”, susţin surse din conducerea PNL pentru Adevărul.

Câţi bugetari vor avea de suferit de pe urma şomajului tehnic? Nici măcar ministrul Muncii n-are răspuns la această întrebare. ”N-am ştiut niciodată câţi angajaţi sunt în sectorul public. Nu există o centralizare la nivelul ţării cu privire la toţi angajaţii din toate primăriile, toţi angajaţii din toate consiliile judeţene, toate prefecturile, toate companiile”, a spus Violeta Alexandru la Digi 24, încă o vodavă a haosului total din aparatul bugetar, dominat de pile, cunoştinţe şi relaţii.

Numărul angajaţilor din sistemul de stat a crescut cu aproape 5.300 în primele trei luni de guvernare PNL, o medie lunară care a depăşit şi sistemul de sinecuri al PSD.  Potrivit profit.ro. 3.771 de posturi au apărut în administraţia central (secretari de stat, consilieri, şefi de cabinet etc), unde Guvernul îşi exercită controlul direct, iar 1.512 posturi au fost ocupate suplimentar în primării. ”Este nevoie de o analiză făcută de fiecare conducător de instituţie publică pentru a mai rări persoanele care plimbă hârtii şi care nu rezolvă probleme”, a spus zilele trecute premierul Ludovic Orban, deşi PNL a preluat guvernarea la începutul lunii noiembrie.

Tăieri salariale pentru demnitari. La pachet cu ordonanţa de urgenţă privind şomajul tehnic pentru bugetari, Guvernul va adopta încă o ordonanţă de urgenţă dedicată demnitarilor, tot ca un mesaj de solidaritate cu poporul. Astfel, parlamentarii şi miniştrii vor avea leafa redusă cu 25%, susţin surse din Executiv pentru Adevărul. Cifra nu e încă bătută-n cuie. ”Se mai negociază procentul, pentru că există unele nemulţumiri. Spre exemplu, angajaţii din ministrul Sănătăţii lucrează foarte mult în această perioadă, ar fi nedrept să aibă salariul tăiat. Nu vă ascund că şi în rândul parlamentarilor au fost vociferări. Senatorii şi deputaţii ar prefera mai degrabă sistemul donaţiilor”, susţin sursele citate. Parlamentarii cu greu renunţă la privilegii. Spre exemplu, când Marcel Ciolacu le-a cerut aleşilor PSD să doneze jumătate din indemnizaţie (5.000 de lei) pentru combaterea pandemiei, mai mulţi aleşi social-democraţi s-au revoltat. Cel mai vocal a fost deputatul de Vaslui Adrian Solomon, care şi-a vărsat năduful pe un grup intern al partidului. Solomon s-a plâns că, spre deosebire de alţi parlamentari PSD, care derulează şi alte afaceri în paralel, prin interpuşi, el trăieşte doar din leafa de parlamentar. „Nu sunt adeptul să ne batem cu cărămida în piept când facem un act de donaţie. Şi Iisus Hristos a spus, în predica pe care a ţinut-o pe munte, să nu ştie stânga ce face dreapta atunci când facem milostenie. Găsiţi în Evanghelia după Matei”, a spus deputatul de Vaslui.

Pensiile speciale încă rezistă. Guvernul Orban va tăia lefurile demnitarilor, însă nu va elimina şi pensiile nesimţite prin OUG. Ludovic Orban nu vrea să-şi ostilizeze magistraţii, categorie profesională care ar fi profund afectată de o asemenea decizie, susţin surse politice pentru Adevărul. Premierul insistă ca pensiile speciale să fie eliminate prin procedură parlamentară, PNL, USR şi PSD având proiecte legislative în acest sens. Însă, momentan, Parlamentul lucrează de la distanţă şi zilele viitoare va intra în vacanţa de Paşti, deci şansele ca pensiile speciale să fie aspru impozitate în perioada următoare sunt foarte mici. În plus, o astfel de lege ar fi contestată imediat la CCR chiar de Curtea Supremă, unde ar zace în sertare luni întregi, pentru că magistraţii CCR şi-au suspendat activitatea de teama coronavirusului. Aşadar, până la toamnă e imposibil ca pensiile speciale să fie eliminate prin lege. În schimb, o ordonanţă de urgenţă ar intra în vigoare imediat.

Pensiile nu mai cresc cu 40%. Guvernul Orban a moştenit de la PSD o lege prin care pensiile ar trebui majorate din septembrie cu 40%. Potrivit surselor Adevărul, o indexare cu 40% este imposibilă, având în vedere deficitul bugetar cu care se confruntă România. Însă premierul insistă ca pensiile să fie totuşi majorate cu 15%, având în vedere că PNL trebuie să treacă două teste electorale la finalul anului. „Dacă nu majorăm pensiile pierdem câteva procente bune”, susţine unul dintre liderii PNL. De unde bani? Ludovic Orban mizează pe revenirea economiei până în toamnă şi pe faptul că România nu mai trebuie să se încadreze în ţinta de deficit de 3%, o decizie aprobată la nivel european. Totuşi, specialiştii în finanţe ai partidului susţin că bugetul va permite o indexare cu cel mult 10% a pensiilor, în scenariul cel mai optimist.

Dublarea alocaţiilor se amână din nou. Legea adoptată de PSD şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la începutul anului a fost amânată de Guvern până la data de 1 iulie din lipsă de fonduri. Potrivit proiectului, copiii sub doi ani vor primi o alocaţie de 600 de lei, iar cei peste doi ani de 300 de lei până la vârsta de 18 ani. Guvernul Orban va amâna din nou intrarea în vigoare a legii, cu încă o jumătate de an, susţin sursele citate. Impactul bugetar al dublării alocaţiilor e de 6 miliarde de lei, bani de care Executivul nu dispune.

Nu există o centralizare la nivelul ţării cu privire la toţi angajaţii din toate primăriile, toţi angajaţii din toate consiliile judeţene, toate prefecturile, toate companiile.  Violeta Alexandru, ministrul Muncii 
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite