Deputata PNL de Bihor Florica Cherecheş doreşte să reînvie un proiect privind consilierea obligatorie înainte de întreruperea de sarcină. Crezut dispărut, măcar pentru o mai lungă perioadă de timp şi mai ales incompatibil cu un partid precum cel care o susţine politic pe doamna Cherecheş. În 2012, Marius Dugulescu (care a părăsit PD-L-ul pentru PNL), secondat de Sulfina Barbu încercase o iniţiativă similară care a avut parte de opoziţie din partea societăţii civile şi care, din fericire, a fost îngropat. Nu suficient de adânc pare-se pentru că doamna Cherecheş l-a găsit.

Doamna deputat are o idee trăsnită care nu a luat încă forma unei propuneri legislative. Şi domnia sa consideră că femeile ar trebui să mai aştepte între 5 şi7 zile înainte de întreruperea de sarcină şi să facă dovada că au fost la consiliere. Trăsnaia este cu atât mai mare cu cât Florica Cherecheş crede că astfel femeile vor afla că există metode contraceptive şi nu vor mai ajunge în aceste situaţii. Doamna deputat observă şi că în ultima vreme au crescut alarmant sarcinile în rândul adolescentelor mai puţin informate cu privire la metodele contraceptive.

Nu vreau să mai reiau discuţia din 2012 despre de ce o astfel de iniţiativă este intruzivă, găsiti aici argumentele. În acea perioadă, mai multe organizaţii nonguvernamentale au trimis o Scrisoare preşedintelui Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu pe care o puteţi vizualiza la această adresă.

În general, când identifici o problemă, propui şi soluţii. Nu acesta este cazul aici.   

Problema numărul 1: femeile nu ştiu care sunt mijloacele contraceptive. Soluţia identificată de doamna deputat: consiliere 5-7 zile înainte de întreruperea de sarcină. Care este corelaţia dintre problemă şi soluţie? Niciuna. Printre soluţii aş îndrăzni să menţionez campanii de educare şi responsabilizare, înlesnirea accesului la mijloace contraceptive ş.a. Deopotrivă pentru femei şi pentru bărbaţi pentru că ultima dată când m-am întrebat cum vin pe lume copiii, mi s-a confirmat din nou că este nevoie de ovule şi spermatozoizi. Cum ovulele sunt la femei şi spermatozoizii la bărbaţi, mă gândesc eu în mintea mea că ambii ar avea nevoie de ceea ce scriam mai sus.  

Problema numărul 2: sarcinile în creştere la adolescente. Soluţia identificată de doamna deputat: consiliere 5-7 zile înainte de întreruperea de sarcină. Care este corelaţia dintre problemă şi soluţie? Niciuna. Nu ar fi mai eficient să fie introduse ore de educaţie sexuală în şcoli? Dar din cele care să nu reducă metodele contraceptive la abstinenţă. Poate se întâmplă ca oamenii să facă sex, iar dacă judecăm după ce şi doamna deputat ştie, adică numărul mare de sarcini la adolescente, putem afirma cu certitudine că oamenii fac sex. Şi asta la vârste diferite. Prin urmare, judec eu, abstinenţa ar putea să nu fie chiar unica soluţie.

Problema numărul 3: zăpada care ne-a luat din nou prin surprindere. Soluţie posibilă? Consiliere 5-7 zile înainte de întreruperea de sarcină. Pardon, este o problemă identificată de mine şi asociată cu o soluţie potrivit modelului.  

Aştept fără interes să citesc proiectul pentru că dacă e precum cel despre care scriu în continuare...

Creşe săptămânale? Nu! 

Curiozitatea m-a îndemnat să caut mai multe despre activitatea doamnei deputat în Parlament. Am aflat că a iniţiat „Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor” care îşi propune să reglementeze cuantumul contribuţiei lunare de întreţinere datorată de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor înscrişi la creşa publică. Asta după ce, la pagina 2, doamna deputat scrie despre „necesitatea desfiinţării acestora, pentru a responsabiliza familiile de a se implica activ în îngrijirea şi creşterea copiilor lor”.

Atunci când observ interesul parlamentarilor pentru teme precum creşele, grădiniţele, concediul pentru creşterea şi îngrijirea copiilor îmi sare inima de fericire pentru că par prezente pe agenda politică şi interesele femeilor. Temele acestea sunt importante pentru participarea femeilor pe piaţa muncii şi educaţia copiilor, am mai scris de câteva ori.  Dar, în acest caz încântarea mea a fost scurtă. Până când am citit „Expunerea de motive”. care însoţeşte proiectul.

Neplăcută lectură. Întristătoare observaţii se pot face. Pentru că atunci când un proiect care nu vine în sprijinul drepturilor femeilor este susţinut şi de o parlamentară, parcă îţi vine să-ţi iei câmpii.  

Dacă nu ştiaţi, doamna Cherecheş susţine că aceste creşe săptămânale sunt direct legate de comoditatea şi lipsa de responsabilitate a părinţilor: „Unii părinţi (...) decid să îşi ducă copiii la creşe săptămânale, uneori din comoditate sau lipsa responsabilităţii. În 17 judeţe ale României mai există încă creşe săptămânale în care copiii sunt lăsaţi de lunea până vinerea, unii nefiind vizitaţi deloc de părinţi în acest interval”.    

Comoditatea şi lipsa responsabilităţii trebuie susţinute în această „Expunere de motive”. Nu am văzut însă trimiteri către niscaiva cercetări din care să reiasă că mama şi tatăl s-au gândit că nu au chef să îl îngrijească pe copil, aşa că mai bine îl duc la o creşă săptămânală. Oare de ce există creşe săptamânale? De ce duc părinţii copiii într-o astfel de unitate? Nu ni se spune. Ştiu cel puţin o situaţie în care doi părinţi au apelat la creşa săptamânală pentru că nu aveau cu cine să îl lase pe cel mic. Niciunul nu era din Bucureşti, nu aveau suficienţi bani pentru a plăti o bonă şi aveau un program de lucru imposibil. Timp de un an, creşa săptamânală a fost unica lor soluţie. Sunt tare curioasă ce documentare a făcut doamna deputat când a decis să propună desfiinţarea creşelor pentru că ele reprezintă „o formă de abandon mascat al copilului”. Să presupunem că putem lua în calcul şi această ipoteză, chiar în textul de lege scrie că numai uneori intervine comoditatea şi lipsa responsabilităţii. Deşi admise aceste situaţii în afara „comodităţii şi lipsei de responsabilitate”, proiectul de lege tot menţionează necesitatea desfiinţării creşelor săptămânale.  

Un alt aspect ţine de predictibilitatea pe care ar dori să o impună acest proiect. Doamna deputat doreşte să impună înscrierea copiilor la începutul anului şcolar pentru „o mai bună planificare şi alocare de spaţii şi personal”. Ar putea fi „amuzante” aceste solicitări ale guvernanţilor care subliniază nevoia de predictibilitate din partea părinţilor în condiţiile în care politicile de armonizare a vieţii de familie cu profesia numai predictibile nu au fost de-a lungul anilor. Luaţi, de pildă, cazul concediului de creştere şi îngrijire a copilului care a suferit modificări succesive ale duratei şi indemnizaţiei. Mai multe, despre acest „du-te, vin-o legislativ”, de la pagina 57.              

Revenind la cuantumul contribuţiei lunare de întreţinere datorată de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor înscrişi la creşa publică. Proiectul susţine că în fapt consiliile locale ar trebui să poată stabili „cuantumul valorii contribuţiei lunare de întreţinere datorată de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor înscrişi la creşa organizată în sistem public”. Părinţii plătesc sume diferite în funcţie de salariul pe care îl au. Însă, potrivit proiectului iniţiat de deputata Cherecheş, aceste sume „nu acoperă în multe cazuri nici măcar valoarea alocaţiei zilnice de hrană, ceea ce exercită o mare presiune asupra bugetelor locale”. Care este această presiune? Niscaiva date ale acestei presiuni bugetare? Recitind „Legea nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor”, există mai multe surse de finanţere, inclusiv sume defalcate de la bugetul de stat. Apoi, am văzut şi că valoarea contribuţiei lunare de întreţinere datorate de părinţi/reprezentanţii legali depinde de veniturile familiei şi numărul de copii. 

Proiectul propus de doamna deputat Cherecheş are câteva necunoscute. Cel puţin pentru noi, cei care îl citim de pe website-ul Camerei Deputaţilor. Proiectul doamnei deputat a primit deja două avize favorabile:

  1. cdep.ro/
  2. cdep.ro/

Poate membrilor celor două Comisii li s-au explicat aspectele pe care le ridic aici. Am dori să le ştim şi noi, mai ales că pe ele se bazează acest proiect. De acolo a pornit necesitatea iniţierii lui de către doamna deputat.  

Aşa cum domniile lor văd un proiect de lege, eu văd un anunţ pentru anii care vin: pierdut drepturi. Caut parlamentar. Ofer recompensă: vot.