Comisia „Găurii“, a doua şedinţă: „Comisia de prognoză nu are atribuţii în rectificările bugetare“

Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei de Prognoză FOTO Arhiva Adevărul

Comisiile reunite de Buget, care anchetează presupusa gaură de 10 miliarde de lei, l-au audiat, astăzi, pe preşedintele Comisiei de Prognoză, Ion Ghizdeanu, care a arătat că instituţia pe care o conduce nu are atribuţii în rectificările bugetare.

„Comisia Naţională de Prognoză intervine foarte mult şi are atribuţii multiple în ceea ce priveşte prognoza pentru proiectul de buget. Pe rectificarea bugetară şi rectificările din vară şi din iarnă, în general şi practic Comisia Naţională de Prognoză intervine pe de o parte prin prezentarea unei sinteze cu principalele modificări din punct de vedere statistic. Noi facem sinteza statistică a realizărilor economice. În principiu, Comisia Naţională de Prognoză nu are în atribuţii, nu se folosesc foarte mult prognozele în rectificările bugetare“, spus Ion Ghizdeanu, preşeidntele Comisiei pentru Prognoză, citat de News.ro. 

Ghizdeanu a vorbit pe tema atribuţiilor instituţiei pe care o conduce, explicând că are competenţe în elaborarea bugetului de stat. „Conform prevederilor legale, prognozele de toamnă se folosesc pentru pregătirea bugetelor, care se depun până la data de 1 noiembrie. Există prevederi care spun că trebuie să fie prognoze actualizate şi după învestitura Guvernului trebuie să facem prognoze într-un interval de 25 de zile de la învestire“, a mai spus Ghizdeanu.

Cu toate acestea, parlamentarii au discutat mai bine de două ore cu şeful Comisiei de Prognoză pe tema atribuţiilor instituţiei şi pe tema atragerii fondurilor europene, ei adresând întrebări a căror răspunsuri veneau, adeseori, de la fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovoci. El le-a oferit în mai multe rânduri colegilor săi informaţii privind efectuarea prognozelor şi mecanismul pentru cheltuirea fondurilor structurale.

A fost a doua şedinţă a Comisiilor reunite de Buget pe tema anchetei aşa zisei dispariţii a celor zece miliarde de lei. La prima şedinţă, majoritatea PSD-ALDE a luat decizia ca lucrările Comisiei de buget-finanţe unde sunt anchetaţi secretarii de stat şi fostul şef ANAF din guvernarea Cioloş să fie făcută cu uşile închise.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că Guvernul PSD a constatat dispariţia a zece miliarde de lei în timpul guvernării Cioloş, fapt ce va face subiectul unei anchete parlamentare desfăşurată de Comisiile reunite de Buget-Finanţe. „Comisiile reunite de Buget-Finanţe să audieze cum s-a putut ca în august şi noiembrie să facă două ordonanţe de rectificare pozitivă. Conform programării iniţiale la adoptarea bugetului pentru 2016, veniturile erau estimate pe final de an la 231,1 miliarde lei. La sfârşitul anului, veniturile au fost de 221,1 miliarde lei, mai puţin cu 10 miliarde. În timpul unui an constaţi că veniturile sunt mai mari, deci apar bani în plus pe care trebuie să-i repartizaţi. La 30 septembrie erau informaţii că veniturile sunt mai mici cu nouă miliarde. Au mai făcut o rectificare şi au ajuns la 235 de miliarde de lei ca şi prognoză. Realitatea a fost că erau 221, deci cu 14 miliarde mai puţin“, a spus Liviu Dragnea.

„Gaura nu există“

Practic, Dragnea acuză că la cele două rectificări bugetare făcute, în august, respectiv în noiembrie, Guvernul Cioloş a prognozat venituri mult mai mari decât cele înregistrate, bani pe care PSD se baza pentru a aplica creşterile de salarii şi de pensii, reducerile de taxe promise în campania electorală. Acuzaţiile liderului PSD îi vizează pe premierul Dacian Cioloş şi pe miniştrii de resort ai Guvernului Cioloş: ministrul de Finanţe, Anca Dragu, şi ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

„Pentru orice om cu minime cunoştinţe economice, o astfel de «gaură» ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decât cele prognozate şi, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar - ceea ce nu este cazul. Această «gaură» nu există. Realitatea este că în 2016 veniturile curente au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat şi aprobat de Parlament odată cu bugetul pe anul trecut“, a reacţionat Dacian Cioloş.

Proiectul de buget şi cele două rectificări bugetare făcute de Guvern într-un an sunt realizate în funcţie de estimările veniturilor şi ale cheltuielilor, pe baza cărora se calculează deficitul bugetar.