Felul în care PSD a încercat să fure şi să pervertească jocul democratic îl descalifică definitiv şi arată că este un partid mort şi moral, şi politic. Orice om cinstit din România nu poate decât să spere că joia viitoare, atunci când se va vota moţiunea, se va emite şi actul care anunţă decesul iminent al PSD. Un partid care a ajuns la punctul cel mai de jos al istoriei sale, aşa cum nu era nici măcar în vremea în care a fost patronul şi sponsorul politic al mineriadelor.

Dacă şi în fapte şi dacă şi în ziua votului lucrurile vor sta aşa cum arată lucrurile astăzi şi nu vom avea de-a face cu absenţe nemotivate, cu dezertări şi răzgândiri, cu cumpărări de conştiinţe, singurul lucru în care este cu adevărat expert PSD, atunci moţiunea are toate şansele să treacă, iar guvernul Dăncilă, sau restul de guvern care se cheamă astfel, va deveni istorie. Doamna Dăncilă va mai rămâne câteva luni, adică cel mai sigur până după alegerile prezidenţiale, şefa PSD, va fi  pe mai departe prezidenţiabila fără şanse a PSD. După care nu va mai însemna nimic şi nu va mai reprezenta decât prilej şi subiect de glume, cam tot la fel cum a rămas neuitatul Zăroni.

Numai că nu soarta submediocrei doamne Dăncilă ne interesează, ci ce se va întâmpla cu guvernarea ţării odată Executivul PSD silit să îşi facă bagajele. Aparent rezolvarea problemei se află în voinţa şi stiloul preşedintelui Iohannis. Căruia Constituţia îi dă dreptul să încredinţeze cui vrea el formarea noului guvern.

Fireşte, prima opţiune ar putea fi reprezentată de dl. Ludovic Orban, preşedintele PNL. Care, vrea- nu vrea, se va vedea probabil pus în situaţia de a forma un guvern monocolor liberal. Nu prea dă bine să se alieze cu cei din ALDE sau cu cei din Pro România care sunt sigur că îi vor pune nenumărate condiţii pentru a-i acorda votul de învestitură. Nici după aceea respectivii nu îi vor face d-lui Orban viaţa tocmai uşoară. Vor formula neîncetat condiţii greu de îndeplinit, de fiecare dată supuse renegocierii. Vor profita atunci când noul, posibilul guvern Orban va dori să adopte şi să treacă prin Parlament vreo decizie importantă. Nu moralitatea îi caracterizează pe domnii Ponta şi Tăriceanu. Nici vorbă să putem spera în cine ştie ce schimbare la faţă.

Cum cei din USR-PLUS şi-au reiterat decizia de a nu intra cu nici un preţ şi sub nici o formă la guvernare, cum şi relaţiile dintre ei şi liberali sunt departe de a fi tocmai bune, e clar că viaţa unui guvern Orban nu va fi deloc uşoară. Iar dacă dl. Orban&co vor dori cu adevărat să adopte decizii radicale e clar că ele vor presupune costuri electorale destul de pipărate ce vor fi decontate la alegerile din anul 2020. Tocmai de aceea se prea poate ca dl. Klaus Iohannis să ezite şi, în fine, să opteze să mai aştepte până când va avea cu adevărat “guvernul meu”.

Preşedintele mai are la dispoziţie soluţia repetării formulei tehnocrate. Cu un premier aşa cum au fost în vremea primului său mandat dl. Dacian Cioloş, în timpul d-lui Emil Constantinescu, dl. Mugur Isărescu, iar după mineriada din septembrie 1991, dl. Theodor Stolojan. Am comentat la vremea respectivă pe un ton destul de critic ezitările, impreciziile, indeciziile, desele schimbări de miniştri din vremea guvernării Cioloş. Cu toate acestea, nu cred că aceasta a fost chiar atât de catastrofală precum au încercat să o prezinte succesivele Executive ulterioare controlate de PSD. Aşa stând lucrurile, cred că ar trebui privită ca o soluţie viabilă un posibil guvern condus de dl. Emil Hurezeanu ori unul avându-l în frunte pe dl. Lucian Croitoru. Şi unul, şi celălalt garanţii ale profesionalismului, seriozităţii şi ale orientării pro-occidentală.

Rămâne, desigur, şi soluţia avansată la finele săptămânii trecute, cu ocazia unei apariţii la postul de televiziune Digi 24, de fostul premier Victor Ponta. Reiterată luni seara la acelaşi post. Un guvern de centru -stânga cu un PSD epurat de bacilii cu numele de Viorica Dăncilă şi Eugen Orlando Teodorovici, poate şi de veşnic enervantul şi lipsitul de orice urmă de substanţă Mihai Fifor, dar şi cu miniştri de la ALDE şi de la Pro România.

Din punct de vedere electoral, din perspectiva calculelor electorale, poate chiar şi politicianiste ale adevăratei Opoziţii, adică ale PNL şi USR-PLUS, soluţia pare a fi dintre cele mai la îndemână şi mai avantajoase.

Nu ştiu însă dacă de respectivele avantaje se va bucura şi România.Nu cred defel în buna-credinţă a d-lui Victor Ponta. Omul s-a mai rafinat, dar în fapt nu s-a schimbat defel. E arivist, individualist, preocupat doar de propria carieră. Cum nu cred nici că vom avea alegeri anticipate. 

Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro