Ce condiţii pune Dragnea ca Tăriceanu să fie candidatul PSD la prezidenţiale

Fără Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea pierde majoritatea parlamentară, guvernarea şi partidul, deci totul. Aşa că, potrivit unor surse politice, liderul PSD îi oferă partenerului său de alianţă candidatura la prezidenţiale, cu anumite condiţii. Dar va accepta PSD candidatul altui partid?

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a admis pentru prima dată că liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu ar putea fi candidatul comun al coaliţiei de guvernare la alegerile prezidenţiale de anul viitor. „Miza cea mai mare e să câştigăm alegerile, ca să ducem mai departe acest program de guvernare şi această creştere economică cum România nu a mai avut“, a declarat liderul PSD la România TV.

Potrivit unor surse din PSD, Dragnea este dispus să-l susţină pe Tăriceanu în cursa pentru prezidenţiale, din mai multe motive. În primul rând, fără Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea pierde puterea, căci, din toamnă, UDMR nu va mai vota alături de PSD. Iar voturile minorităţilor naţionale, plus eventualele racolări de la PMP nu vor fi suficiente ca PSD să strângă o majoritate parlamentară fără ALDE. Aşa că Dragnea este oarecum obligat să-i accepte lui Tăriceanu pretenţia de a fi candidat comun PSD-ALDE la prezidenţiale. În plus, situaţia juridică în care se găseşte Dragnea este o altă pârghie de negociere pentru Tăriceanu. Liderul PSD are nevoie de majoritate parlamentară pentru a fi sigur că modificările operate la Codurile penale nu vor fi date peste cap.

Pentru Dragnea, intrarea în vigoare a noului Cod penal este ultima şansă pentru a se salva de închisoare, deci este dispus să-l sprijine pe Tăriceanu în cursa pentru Cotroceni. Surse politice susţin că una dintre condiţiile esenţiale pe care i le pune Dragnea lui Tăriceanu este să nu dea înapoi pe subiectul modificărilor la Codul penal, în condiţiile în care liderul  ALDE s-a opus ordonanţei de urgenţă care l-ar fi scăpat deja pe Dragnea de condamnare. Sursele citate susţin că Dragnea n-a renunţat la ideea de a modifica legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă, ca să nu mai aştepte câteva luni până când legea votată în Parlament va intra în vigoare. Însă Tăriceanu nu vrea să facă deocamdată niciun pas înapoi, căci o eventuală ordonanţă de urgenţă i-ar dinamita şansele la prezidenţiale.

Firea, marea perdantă
Există şi motive sociologice pentru decizia lui Dragnea de a nu candida la prezidenţiale. Sondajele de opinie îl situează pe liderul PSD la o cotă de încredere foarte scăzută (în jur de 10%), mult sub scorul partidului. În plus, anul viitor va veni şi condamnarea definitivă în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman, la care se mai adaugă sentinţa cu suspendarea din dosarul „Referendumul“. Deci Dragnea nu poate fi candidatul PSD la prezidenţiale.

Totuşi, decizia de a vorbi deschis despre susţinerea PSD pentru Călin Popescu Tăriceanu a deranjat deja apele în partid. Surse din conducerea social-democraţilor susţin că principal nemulţumire vine dinspre Gabriela Firea, care îşi doreşte cu ardoare să fie candidatul PSD la prezidenţiale, mai ales că este cotată foarte sus în sondaje.

Este deschisă posibilitatea de candidat unic  şi o s-o pritocim foarte bine.  Va fi o analiză nu bazată pe orgolii şi mândrii găunoase. Liviu Dragnea, preşedinte PSD

Candidatura lui Tăriceanu sub steagul PSD, prin ochii specialiştilor
Liderii PSD nu vor fi în totalitate de acord cu o candidatură a unui politician din afara partidului, în condiţiile în care social-democraţii au arătat în ultimii 18 ani că pot lua mereu peste 30% din voturi, în timp ce Tăriceanu vine din partea unui partid care s-a luptat să intre în Parlament, iar acum e dat, în funcţie de sondaje, între 7 şi 11%, sunt de părere specialiştii contactaţi de „Adevărul“.

„Cred că problema lui Tăriceanu, în postura de candidat al PSD şi ALDE, o reprezintă liderii PSD de la nivel local. Cei din PSD au lideri care sunt mândri de rezultatele lor, iar venirea unui candidat care să nu fie dedicate în întregime valorilor PSD ar putea fi un lucru şocant  pentru o parte dintre ei“, a declarat Barbu Mateescu pentru „Adevărul“.

Sociologul consider că Tăriceanu e un candidat redutabil, mai ales cu o susţinere a două parte, dar acesta nu se identifică totuşi, în totalitate, cu electoratul PSD. „Votanţii PSD cred căîl simpatizează pe Tăriceanu, dar mai puţin decât o simpatizează pe Firea, aceasta fiind o opţiune mai simplă pentru social-democraţi la prezidenţiale. Ca politician Tăriceanu e un om sobru, cu vocabular bogat, dar nu ştiu cât de mult rezonează electoratul PSD cu acesta, deşi el este demult timp alături de PSD“, a mai spus mateescu.  

Sceptic în ceea ce priveşte modul cum ar putea un candidat din afara PSD să mobilizeze electoratul social-democrat este şi Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi al Justiţiei în mai multe guverne PSD. „Nu ştiu dacă s-ar putea întâmpla aşa ceva şi nu cred. Pe vremea când PSD încă avea politici publice pentru România nici măcar nu se punea o asemenea problemă, a candidaturii unei persoane din afara partidului. E o părere personală“, a declarat Cristian Diaconescu pentru „Adevărul“.

Puzderie de candidaţi pe partea dreaptă
La începutul lunii iunie, fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş anunţa că nu va candida la prezidenţiale dacă în cursă se va afla şi actualul preşedinte Klaus Iohannis. Cu toate acestea,  liderul partidului Mişcarea România Împreună a mărturisit ieri că „nu înlătură deloc” o eventuală candidatură pentru Cotroceni, deşi Klaus Iohannis şi-a anunţat ferm intenţia pentru un nou mandat.

„Pentru mine, principalul obiectiv e ca, la sfârşitul lui 2019, România să aibă un preşedinte democrat, care să apere valorile şi instituţiile democratice. Nu înlătur deloc (n.red.- o candidatură la prezidenţiale). Am lansat o ofertă politică, un partid politic şi obiectivul e să folosim toate campaniile electorale şi alegerile pentru a ne promova acest program politic şi pentru a le arăta românilor că există o alternativă”, a declarat Cioloş într-un interviu pentru ziare.com. Klaus Iohannis nu va avea susţinere nici din partea USR, formaţiunea condusă de Dan Barna, precizând clar că îşi doreşte un candidat propriu pentru alegerile prezidenţiale.