Câte miliarde de euro va primi România pentru Pactul Ecologic European. Ce se întâmplă cu minele din Valea Jiului
0
Până în 2050, Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic: să nu emită mai mult dioxid de carbon decât poate absorbi natura. În următorii 7 ani, UE va aloca 250 de miliarde de euro pentru Green Deal. În afară de această sumă destinată mediului, care se împarte la toate statele UE, România va primi alte 750 de milioane de euro, destinate regiunilor miniere. În plus, România mai poate absorbi şi alte miliarde.
Green Deal (Pactul Ecologic European) e marele pariu al UE pe mediu pentru următorii 30 de ani. Ce-şi propune pactul? Oamenii să protejeze mediul înconjurător, industria să emită mai puţine gaze poluante şi, împreună, să fim mai eficienţi din punct de vedere energetic. ”Până în 2050, Europa să nu emită mai mult dioxid de carbon decât poate absorbi natura”, a explicat eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan, raportul Parlamentului European pe Green Deal, într-o dezbatere organizată de reprezentanţa PE din România. Pentru acest obiectiv, UE trebuie să aloce înte 260 şi 400 de miliarde de euro pe an.
În acest zile, la Bruxelles se poartă negocieri dure pentru bugetul UE pe următorii 7 ani. Liderii politici europeni încă nu s-au pus de acord, dar suma finală va fi în jur de 1.000 de miliarde de euro. Cu certitudine, 25% din bugetul UE va fi destinat mediului. Aşadar, 250 de miliarde de euro pentru Green Deal, bani care vor fi împărţiţi de toate statele UE pentru infrastructură, transport, agricultură, mobilitate.
În afara celor 250 de miliarde destinate din start pentru Green Deal, vor mai fi alţi trei piloni de finanţare pentru mediu. Pilonul 1 - Fondul Tranziţiei Juste: 7,5 miliarde de euro, bani suplimentari, fonduri nerambursabile, pentru ţările cele mai afectate din UE. Din cele 7,5 miliarde, Polonia va primi cel mai mult: 2 miliarde de euro, pentru că are multe termocentrale pe cărbune. Germania va primi 800 de milioane de euro, pentru a rezolva problema mineritului, iar România vine pe locul trei: va primi 750 milioane de euro, bani destinaţi în mare parte tot regiunilor miniere: Oltenia şi Valea Jiului. Pilonul 2 – credite de la Banca Mondială de Investiţii pentru proiecte verzi: 45 de miliarde de euro pentru investiţii în energie. ”Sunt bani pentru proiecte care să îmbunătăţească eficenţa energetică, acordate sistemului privat şi guvernelor”, explică Siegfried Mureşan. Pilonul 3 – alte 35 de miliarde de euro pe an, tot credite, pentru proiecte destinate sistemului public: reţele de termoficare, eficientizarea clădirilor de utilitate publică. ”De exemplu, reabilitatea termică a unei primării nu aduce niciun profit nimănui, dar e un lucru pe care trebuie să-l faci pentru ca acea clădire să ardă mai puţin gaz pentru a se încălzi, să protezeje mediul înconjurător şi să fie mai rentabilă din punct de vedere economic”, explică Siegfried Mureşan într-un interviu pentru Adevărul. Dacă tragem linie, statele UE vor avea 250 de miliarde de euro destinate direct Pactului Ecologic şi alte aproape 100 de miliarde de euro din cei trei piloni complementari.
Ce se întâmplă cu minele din Valea Jiului
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan a explicat, într-un interviu pentru Adevărul, ce se va întâmpla cu minerii români odată cu implementarea Green Deal. ”Dacă în Valea Jiului se închid minele, degeaba fac reconversie profesională pentru 50 de mineri din meseria de miner în frizer şi pentru alţi 50 de mineri în bucătari, fiindcă oamenii vor rămâne fără locuri de muncă. Soluţia este ca banii să meargă în dezvoltare economică, să fie atraşi investitori”, spune Siegfried Mureşan.
”Vrem să protejăm mediul înconjurător, dar nu vrem să omorâm industria. Şi vă dau un exemplu. Noi spunem aşa. Cărbunele e sursa de energie care atunci când e ars într-o termocentrală pentru a produce curent electric, produce cele mai mari emisii de dioxid de carbon. Dar pentru termocentralele din România, din Oltenia, pentru Midia de lângă Deva, pentru Paroşeni, care ard cărbune, există o opţiune mult mai curată. Transferarea lor pe gaz e relativ simplă şi nu costă foarte mulţi bani. De aceea, eu mă voi bate la nivel european pentru a finanţa din Pilonul 2 şi 3, cu credite, proiecte rentabile din punct de vedere economic, de transferare a termocentralelor pe cărbuni în termocentrale pe gaz. Construcţia unui bloc pe gaz nu este scumpă, iar dacă va fi eligibilă pe fonduri europene, pe acest mecanism, pe 2021 vor fi salvate toate locurile de muncă, se va produce mai puţin dioxid de carbon şi cred că dacă se renună la cărbune, gazul trebuie să devină inevitabil o tehnologie de tranziţie pentru următorii 20-30 de ani, tranziţia înspre resurse verzi de energie. Trebuie să păstrăm energia nucleară şi trebuie să avem un angajament clar de la nivel european că extinderea centralei nucleare de la Cernavodă cu celelalte reactoare e un proiect pe care Uniunea Europeană îl susţine. Deci trebuie să ne fie permisă energia nucleară în continuare şi trebuie să ne fie permis pe o perioadă de tranzitie de 20-30 de ani să investim în gaz, care e mai curat decât cărbunele. Şi astfel, pentru a răspunde întrebării dvs, locurile de muncă din termocentrale să nu fie pierdute”, conchide europarlamentarul PNL.
Se încarcă comentariile...
