Cât îl apără imunitatea pe Klaus Iohannis în procesul cu ANI

Cât îl apără imunitatea pe Klaus Iohannis în procesul cu
ANI

Klaus Iohannis FOTO facebook.com/klausiohannis - Barna Nemethi

Procesul dintre Klaus Iohannis şi Agenţia Naţională de Integritate ar trebui suspendat, pentru că preşedintele se bucură de imunitate, susţin unii specialişti în drept constituţional. Alţii, dimpotrivă, spun că imunitatea prezidenţială se referă doar la fapte penale şi declaraţii politice, nu şi la probleme administrative

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională (CCR) a detaliat, săptămâna aceasta, ce înseamnă imunitatea prezidenţială. Astfel, magistraţii CCR au arătat că preşedintele ţării nu poate fi tras la răspundere niciodată pentru declaraţiile politice date în timpul mandatului, iar pe latură penală, dacă este cercetat, se suspendă orice acţiune pe timpul mandatului, cu menţiunea că termenul de prescripţie al faptei este îngheţat în momentul săvârşirii ei. Deci CCR a acoperit, prin motivarea dată, aspectul politic şi penal al imunităţii prezidenţiale, însă nu a statuat dacă imunitatea prezidenţială se aplică şi în plan administrativ, adică situaţia în care se găseşte preşedintele ales al României, Klaus Iohannis.

În acest moment, Iohannis se judecă cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care l-a acuzat că s-a aflat în stare de incompatibilitate pentru că a ocupat, în acelaşi timp, funcţia de primar şi de membru în Asociaţia Comercială de Apă şi Canal Sibiu. Klaus Iohannis a câştigat procesul în primă instanţă la Judecătoria Alba Iulia. ANI a făcut contestaţie, iar cazul a ajuns la Curtea Supremă, care va da o decizie finală şi irevocabilă. Noul preşedinte îşi începe oficial mandatul, conform Constituţiei, în momentul în care depune jurământul, adică pe 21 decembrie, iar până atunci Curtea Supremă nu va da un verdict final. De aici se naşte o mare întrebare: Înalta Curte ar trebui să ţină cont de imunitatea preşedintelui şi să suspende procesul lui Iohannis? Părerile specialiştilor în drept constituţional sunt împărţite.

Spre exemplu, avocatul Elenina Nicuţ spune că imunitatea prezidenţială nu acoperă şi sancţiunile administrative. „Dacă ar avea imunitatea, teoretic, procesul lui Iohannis ar trebui suspendat. Însă nu cred că decizia CCR acoperă şi partea administrativă. Spre exemplu, preşedintele Băsescu a fost amendat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Or, dacă ar fi avut imunitate şi în plan adminsitrativ, nu putea fi sancţionat de CNCD  sau sancţiunea nu putea fi aplicată. Însă, aşa cum ştim, instanţa chiar a invalidat contestaţia preşedintelui Traian Băsescu. Deci nu cred că partea adminstrativă - fie că vorbim de amenzi, sancţiuni -  este acoperită de imunitate“, spune Elenina Nicuţ. Cazul despre care vorbeşte avocatul Nicuţ este următorul: Traian Băsescu a declarat, în 2010, că „mulţi romi nomazi trăiesc în mod tradiţional din ce fură“. Pentru aceste afirmaţii, CNCD l-a amendat pe şeful statului cu 600 de lei. În replică, preşedintele s-a adresat instanţei solicitând anularea amenzii primite, însă Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată.

„Procesul ar trebui suspendat“
Avocatul Daniel Niţu şi-a făcut lucrarea de doctorat pe tema imunităţii prezidenţiale şi spune că, în mod normal, procesul lui Iohannis ar trebui suspendat. „Imunitatea prezidenţială ar trebui să se aplice. Dacă pentru fapte penale, care sunt mult-mult mai grave, CCR a spus clar, negru pe alb, că preşedintele are imunitate şi trebuie cercetat după terminarea mandatului, nu înţeleg de ce n-ar avea şi pentru fapte administrative“, spune Daniel Niţu.

Avocatul invocă şi el procesul Băsescu-CNCD şi spune că magistraţii de la Înalta Curte ar putea da altă interpretare Constituţiei. „Să nu uităm de sancţiunea primită de Traian Băsescu de la CNCD, care nu a fost respinsă de instanţă. Deci s-ar putea să avem o astfel de abordare şi în cazul Iohannis, ceea ce ar însemna că judecătorii nu sunt de acord cu teoria mea“, a mai spus Niţu, care a făcut o scurtă comparaţie cu sistemul juridic francez. „Constituţia României este inspirată din Constituţia Franţei, iar francezii au avut acceaşi problemă cu imunitatea preşedintelui. În 2007 au modificat legea şi au clarificat acest aspect, în sensul în care preşedintele se bucură de imunitate totală. Nu poate fi chemat nici măcar ca martor în proces“, a conchis Daniel Niţu.

Un alt profesor de drept constituţional a declarat, sub condiţia anonimatului, că imunitatea prezidenţială ar trebui să se aplice şi la problemele  administrative. „Toate procesele legate de şeful statului ar trebui suspendate pe perioada mandatului, indiferent de natura lor. Şeful statului răspunde penal pentru înaltă trădare, iar politic poate fi suspendat de Parlament. Aceste două modalităţi de control sunt suficiente“, a declarat profesorul. Într-adevăr, acuzaţia de înaltă trădare, aşa cum arată Constituţia, nu intră în sfera imunităţii prezidenţiale.

„Sancţiunea, inoperabilă“
Dar ce se întâmplă, totuşi, dacă Înalta Curte va decide să judece procesul ANI contra Iohannis? Elenina Nicuţ răspunde: „Există două posibilităţi. Prima. Procesul se judecă şi Iohannis câştigă. A doua: Iohannis pierde, ceea ce aduce o mare problemă: madatul preşedintelui nu va putea fi revocat“, spune Elenina Nicuţ, apoi detaliază. „Preşedintele nu are lege de organizare şi funcţionare, cum au parlamentarii, unde este stipulat faptul că mandatul încetează în caz de incompatibilitate. Preşedintele se bazează strict pe Constituţie, iar în Constituţie incompatibilitatea nu este trecută ca motiv de încetare a mandatului prezidenţial, ceea ce va face ca sancţiunea să fie inoperabilă“, spune Nicuţ. Articolul 97 din Legea fundamentală, spune: „Vacanţa funcţiei de preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces“. Iar imposibilitatea exercitării funcţiei se referă la starea fizică a preşedintelui, nu la o decizie a Justiţiei.

Iohannis, corectat de CCR
Klaus Iohannis anunţa, în plină campanie electorală: „Primul lucru la care vreau să renunţ este imunitatea preşedintelui României“. Iar CCR, fără să-i menţioneze numele, i-a răspuns, în motivarea publicată miercuri. „Imunitatea este inerentă mandatului de demnitate publică, pe perioada exercitării acestuia, iar nu persoanei care ocupă temporar această funcţie. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunţa după propriul interes“, au arătat judecătorii CCR.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: