Cabinetul Ciucă. Ce prevede programul de guvernare pe Sănătate: accelerarea vaccinării, testare masivă timp de 60 de zile, investiţii, programe de prevenţie

Alexandru Rafila, noul ministru al Sănătăţii FOTO Inquam Photos / George Călin

Noul Guvern vrea să ia măsuri rapide de combatere a pandemiei de coronavirus, prin accelerarea vaccinării şi o testare masivă în următoarele 60 de zile, dar în acelaşi timp să aloce bani pentru investiţii în întreg sistemul de sănătate, inclusiv industria farmaceutică şi resursele umane din domeniu.

În primul rând, în programul de guvernare sunt prezentate mai multe măsuri urgente pentru controlul pandemiei de coronavirus. Acestea sunt:

▪ Măsurile sanitare cu impact asupra angajaţilor şi activităţii companiilor trebuie luate în urma consultărilor reale şi a participării EFECTIVE a reprezentanţilor celor implicaţi sau afectaţi. Este necesar un parteneriat real între autorităţi şi mediul socio-economic, care să formeze împreună mecanismul naţional care duce la luarea deciziilor în privinţa controlului pandemiei. 

▪ Măsurile cu impact pozitiv asupra sănătăţii publice, dar cu efecte negative asupra mediului economic şi social, trebuie însoţite de un pachet de măsuri în care trebuie stabilite clar perioada de aplicare, impactul şi instrumentele financiare de compensare a efectelor negative. 

▪ Restabilirea încrederii în autorităţi se poate realiza prin aducerea urgentă în prima linie a specialiştilor din sănătate şi respectarea recomandărilor lor profesionale. Este esenţială profesionalizarea funcţiilor publice cu atribuţii în combaterea pandemiei şi renunţarea la plasarea unor persoane în funcţii publice doar pe baza apartenenţei politice.

▪ Ministerul Sănătăţii trebuie repoziţionat ca autoritatea naţională care ia deciziile necesare privind sănătatea publică şi asistenţa medicală, necesare pentru controlul pandemiei şi pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate a tuturor categoriilor de pacienţi. 

▪ Măsurile legislative pentru combaterea pandemiei trebuie să fie bine delimitate temporal, să fie nediscriminatorii şi să nu genereze injustiţie socială sau economică. Ele nu trebuie să pună în pericol funcţionarea sectoarelor vitale şi mai ales a sistemului de sănătate.

▪ Susţinerea campaniei de vaccinare trebuie făcută printr-o abordare onestă faţă de populaţie. Este necesară regândirea conceptului campaniei de informare privind vaccinarea şi adaptarea acesteia pentru diversele categorii sociale şi în funcţie de mediul de provenienţă (rural-urban). 

▪ Sprijinul general acordat vaccinării are ca obiectiv atingerea pragului minim de 10 milioane de persoane vaccinate complet într-un interval de 90 de zile. Atingerea acestui prag poate asigura imunitatea colectivă şi în România (dacă se iau în considerare şi persoanele trecute prin boală) şi revenirea în mod sustenabil la NORMALITATE.

▪ Extinderea testării prin înfiinţarea de noi centre şi asigurarea unui număr lunar de teste gratuite pentru angajaţii sectoarelor esenţiale, pentru o perioadă definită de timp.

Accesul permanent şi echitabil la serviciile de sănătate în context pandemic, dar şi post-pandemic implică următoarele obiective majore:

I. Măsuri imediate necesare pentru oprirea valului pandemic, reducerea rapidă a numărului de decese, accesul universal la investigaţii, tratament şi testare; asigurarea accesului neîntrerupt la servicii medicale a pacienţilor cu boli cronice pentru a evita consecinţele dramatice din anul 2020 care au dus la o mortalitate în exces de 20.000 de persoane în intervalul octombrie-decembrie.

Reorganizarea Ministerului Sănătăţii, reînfiinţarea unei structuri de sănătate publică şi a celei de coordonare a intervenţiilor pentru asigurarea asistenţei medicale şi a tratamentului pentru persoanele infectate cu SARS C0V-2 şi a celor cu alte patologii.

Pregătirea sistemului de sănătate pentru evitarea repetării situaţiei din valul 4 - dezvoltarea serviciilor ambulatorii de asistenţă medicală primară şi de specialitate (pachet de investigaţii realizate în ambulator, protocoale de tratament cunoscute şi aplicate), structuri de coordonare a asistenţei medicale spitaliceşti la nivel judeţean, organizarea şi realizarea de stocuri ale bazei logistice de aprovizionare şi de intervenţie, structură de coordonare la nivelul Ministerului Sănătăţii.

II.     Includerea în programul de guvernare şi finanţarea prin legea bugetului de stat pentru anul 2022 a priorităţilor propuse în cadrul coaliţiei, care să asigure rezilienţa sistemului de sănătate şi accesul sigur la servicii de sănătate şi medicamente al cetăţenilor români.

III. Finanţarea sistemului de sănătate. 

Printre acţiunile urgente menţionate de guvernanţi sunt „accesul la medicaţie antivirală pe bază de prescripţie în farmaciile cu circuit deschis”, acces facil la diagnostic şi tratament prin organizarea de centre ambulatorii de specialitate în toate oraşele, constituirea structurilor de coordonare a intervenţiei în cadrul MS şi a unor unităţi de achiziţie, stocare şi distribuţie a medicaţiei. 

În program este subliniat faptul că trebuie să aibă loc „accesul universal la testare” în următoarele 60 de zile prin asigurare de teste rapide de calitate, fiind organizate, eventual, centre de testare în actualele centre de vaccinare. Studenţii şi elevii ar trebui să aibă loc minim o dată pe săptămână.

Va avea loc şi continuarea campaniei de informare, una „credibilă”, după cum spun guvernanţii. În continuare este încurajată „tele-munca”, programul decalat la locul de muncă, dar este făcut şi un apel pentru sprijin la unităţile de cult, astfel încât să promoveze beneficiile vaccinării. 

Ministerul Sănătăţii mai urmăreşte creşterea investiţiilor în sistemul de sănătate, sprijinirea celor din administraţia farmaceutică din România, dar şi încurajarea venirii de nou personal. 

Nu în ultimul rând, guvernanţii vor încurajarea programelor de prevenţie, inclusiv în mediul rural, pentru ca rata celor care ajung în spitale să fie cât mai mică.